Tranziția la noul sistem de vârstă de recrutare în Rusia ar putea începe încă de la recrutarea de primăvară 2023. Andrei Kartapolov, președintele Comitetului de Apărare al Dumei de Stat al Federației Ruse, a anunțat acest lucru pentru Ziarul Parlamentar. O tranziție completă la noul sistem de recrutare va dura până la 3 ani, dar în primăvară va începe tipul „mixt” de recrutare.

Potrivit lui Andrei Kartapolov, înainte de începerea recrutării de primăvară, fiecare birou de înregistrare și înrolare militară va trebui să stabilească câți oameni are supuși noilor cerințe de recrutare și apoi să aducă aceste date în concordanță cu sarcina militară. La început, vor solicita un „tip mixt”.

„Relativ vorbind, comisariatul militar se ocupă de 100 de persoane cu vârste cuprinse între 21 și 30 de ani care nu au făcut serviciul militar și nu aveau motive suficiente pentru aceasta. O sarcină militară – 200 de oameni. În consecință, jumătate dintre ei vor fi persoane în vârstă de 18 ani, așa cum era înainte, jumătate – persoane între 21 și 30 de ani ”, a explicat Kartapolov.

O tranziție completă la noul sistem va dura de la 1 la 3 ani. Deputatul a precizat că acest lucru ar necesita o întreagă gamă de amendamente la legislația existentă.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a propus, la sfârșitul lunii decembrie, creșterea vârstei de recrutare în armată de la 18 la 21 de ani, iar limita de vârstă de la 27 la 30 de ani. Președintele Vladimir Putin a aprobat inițiativa.

#armata #recrutare #Rusia

Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova are nevoie de reguli clare pentru situații excepționale, mai ales în condițiile în care se află în apropierea unui stat afectat de război de aproape cinci ani. Declarația vine în contextul proiectului de lege privind starea de asediu și starea de război, care prevede inclusiv posibilitatea obligării cetățenilor aflați peste hotare, supuși mobilizării, să revină în țară dacă primesc un ordin de chemare. Șeful Executivului consideră necesară adoptarea documentului, criticat de opoziție, și afirmă că Republica Moldova trebuie să fie „pregătită pentru toate situațiile”.

„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape cinci ani, trebuie să aibă un cadru legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut”, a declarat premierul joi, 5 noiembrie.

Vasile Tofan a explicat că proiectul urmează să fie examinat de Guvern, avizat de ministere, apoi transmis Parlamentului, unde va fi dezbătut în comisii și în plen. Șeful Executivului a încurajat opoziția să participe la discuții și să vină cu argumente.

„Eu cred că este și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le au. (…) Este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Și atunci noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză”, a afirmat Tofan.

Menționăm că, proiectul elaborat de Ministerul Apărării stabilește noi reguli pentru instituirea stării de asediu și a stării de război, inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave la adresa securității naționale. Documentul urmează să înlocuiască Legea nr. 212/2004 și să reglementeze atribuțiile autorităților, măsurile speciale care pot fi aplicate, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Inițiativa a fost însă criticată de opoziție, care a cerut retragerea proiectului.

Ce prevede documentul

Una dintre modificări vizează procedura de instituire a stării de război. Dacă legislația actuală îi permite președintelui să declare acest regim și să informeze ulterior Parlamentul, proiectul prevede că decizia va fi luată prin decret prezidențial, contrasemnat de prim-ministru. Șeful statului va trebui să informeze și să convoace Parlamentul, precum și să notifice Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu va putea fi instituită prin hotărârea Parlamentului.

Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al unor amenințări grave cu o componentă militară clară, dacă mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu mai sunt suficiente. Aceasta ar avea un caracter temporar, cu reguli privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Inițiativa extinde și domeniile în care autoritățile ar putea aplica măsuri speciale. Acestea ar putea viza infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și a bunurilor, dar și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Proiectul include și prevederi privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Documentul stabilește și un nou mecanism de coordonare a instituțiilor, prin delimitarea atribuțiilor Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării.

O prevedere care a stârnit critici se referă la cetățenii aflați peste hotare, dar care au obligații de mobilizare. Potrivit proiectului, aceștia ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova dacă primesc un ordin de chemare.

De asemenea, în cazul instituirii regimurilor excepționale, autoritățile ar putea impune și restricții de circulație, dispune evacuarea populației din zonele de risc sau rechiziționa bunuri private, cu achitarea despăgubirilor prevăzute de lege. Totodată, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar putea fi suspendată pe durata stării de asediu sau de război.