Premierul Natalia Gavrilița spune că Guvernul va depune eforturi pentru a majora salariile tuturor angajaților din sectorul bugetar și menționează că prin majorarea salariilor miniștrilor este corectat un populism. Potrivit prim-ministrului, până acum miniștrii ridicau un salariu mai mic decât secretarii de stat, fapt inechitabil.

De asemenea, oficialul a menționat că din februarie toți bugetarii vor primi salarii majorate cu 1300 de lei, decizia avantajându-i pe cei cu lefuri mai mici, notează ipn.md. Potrivit unei decizii luate la finalul anului trecut, din ianuarie 2023 miniștrii vor ridica salarii majorate de la 19 mii de lei, salariul brut, până la 28 de mii de lei pe lună. Premierul califică drept justificată majorarea lefurilor miniștrilor, mai ales în contextul majorării volumului de muncă generat de obținerea statutului de țară candidată la aderare.

„Cred în salarii decente. Voi continua să depun eforturi ca să creștem salariile în sectorul public, ca să ne asigurăm că productivitatea muncii crește. Acum vom corecta o greșeală, un populism care a existat anterior când miniștrii aveau salarii mai mici decât secretarii de stat și șefii de direcții. Va fi readus nivelul de salarizare a miniștrilor în grila de salarizare în conformitate cu sistemul unitar de salarizare. Dar e nevoie să facem mult mai mult. Mai ales în contextul când am devenit stat candidat la aderare la UE, acesta este un efort al sectorului public semnificativ pentru ajustarea la legislația comunitară, la standardele europene. Cu siguranță, acest efort de creștere a salariilor va continua”, a spus Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Mai mult, premierul spune că și ceilalți bugetari se vor bucura din luna februarie de lefuri majorate cu 1300 de lei. Majorarea salariilor bugetarilor are loc în condițiile unei inflații de peste 30%.

„La începutul lunii februarie angajații din sectorul public, cei din sectorul educației vor vedea creșterea salariilor cu 1300 de lei. Continuăm să muncim pentru a mobiliza fonduri ca să putem plăti salarii mai mari. În medie, este o creștere cu 15%, după o creștere în anul trecut cu 11% pentru toți angajații din sistemul bugetar. Dacă luăm creșterile de anul trecut și din acest an e vorba de o creștere cu 26%. Evident că nu e suficient. Decizia de creștere a salariilor pentru toți în mod egal urmează niște practici din țările europene care au decis că într-un an de criză, când inflația îi bate pe cei mai vulnerabili, e bine că aibă loc o creștere care procentual este mai mare pentru cei cu salarii mici”, a mai spus prim-ministrul Republicii Moldova.

De la 1 ianuarie 2023 a fost majorat până la 4 mii de lei și salariul minim pentru un program complet de 169 de ore pe lună. De asemenea, în acest an pensiile vor fi indexate cu 14%.

#Gavrilita #salarii

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.