În plin război din țara vecină, în Moldova funcționează patru uzine militare rusești. Anunțul a fost făcut de către președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, în cadrul unei conferințe de presă. Reprezentanții formațiunii îi cer guvernării să instituie un regim special de control asupra acestor uzine.

„Este vorba despre „Topaz” din Chișinău, „Aspa” din Orhei, „Bendeski mașino-stroitelinîi zavod” și „Pribor” de la Tighina. Aceste uzine produc componente pentru rachete rusești S-22, S-59, iar unele proiectează mașini speciale pentru prelucrarea paletelor pentru motoare de avioane și compresoare, stații de preparare a electroliților, generatoare de impuls, sisteme de control automate, piese de precizie, prelucrarea metalelor, propulsoare electrice etc. Uzina „Aspa” din Orhei a produs până nu demult piese pentru concernul militar rusesc „Krasnîi okteabri”, care este lider mondial la motoare pentru avioane de vânătoare MIG”, a declarat Igor Munteanu.

Potrivit unei investigații RICE, la începutul lunii martie 2022, în Registrul de stat al persoanelor juridice figurau 898 de companii la care asociaţi erau persoane fizice şi juridice din Federaţia Rusă.

Valoarea investițiilor depuse în capitalul social de către persoanele şi companiile din Federaţia Rusă se ridica, la 1 martie 2022, la doar 1,06 miliarde de lei, aproximativ 55 de milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare #război Ucraina #uzine militare Moldova

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.