Imaginile cu nuduri nu ar mai trebui cenzurate, recomandă un consiliu din cadrul Meta. Compania urmează să ia o decizie oficială curând, după ce activiștii au cerut ani la rând ca expunerea sânilor femeilor să fie reglementată în aceeași manieră ca și cea a bărbaților.

Compania Meta, care deține Facebook și Instagram, va permite în curând ca fotografiile în care apar sfârcuri să fie publicate, relatează Libertatea, cu referire la The Guardian. Se precizează că decizia va fi luată la un deceniu după ce mai multe femei care alăptau au protestat în fața Facebook contra cenzurării fotografiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul de Supraveghere META care a emis recomandare fac parte cadre universitare, politicieni și jurnaliști. Pe 17 ianuarie, aceștia au luat decizia să îndemne compania să modifice reglementările privind nuditatea, standardele privind nuditatea și activitatea sexuală a utilizatorilor adulți.

Scandalul a pornit de la două fotografii cenzurate Hotărârea Consiliului vine după ce Facebook a cenzurat două postări realizate de pe un cont deținut de un cuplu de americani care sunt transgender și non-binar. Ele au fost raportate de alți utilizatori, înainte de a fi ascunse de platforme.

#cenzurare #facebook #foto nud #Instagram #sfârcuri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.