Aragazele pe gaz sunt un subiect controversat. Un nou studiu asociază aragazele pe gaz cu unul din opt cazuri de astm infantil. Comisia pentru Siguranța Produselor de Consum din SUA a declarat că va analiza posibilitatea de a le interzice, iar republicanii și-au exprimat furia la simpla sugestie.

În același timp, politicile federale și de stat urmăresc să dea un impuls principalului concurent al aragazelor pe gaz, aragazele electrice obișnuite și aragazele cu inducție, atât de apreciate.

Aragazele pe gaz, o sursă de poluare atmosferică?

Aragazele pe gaz sunt, fără îndoială, o sursă de poluare atmosferică. Există două moduri prin care aragazele pe gaz îți pot polua casa. Primul este cel mai evident: atunci când sunt folosite. Arderea gazului creează căldură, ceea ce face ca azotul și oxigenul să se unească între flăcări. Acestea se combină pentru a crea oxid de azot și dioxid de azot, cunoscute sub denumirea colectivă de NOx, care pot irita plămânii.

Dar acesta nu este singurul compus de care trebuie să vă faceți griji. Gătitul cu gaz poate emite, de asemenea, monoxid de carbon, particule și chiar formaldehidă. Toate acestea au diverse efecte dăunătoare asupra sănătății și pot afecta sistemele respirator și cardiovascular.

Există probabil o formă mai insidioasă de poluare care este emanată de la un aragaz. Un număr tot mai mare de cercetări arată că aragazele pe gaz emit compuși toxici chiar și atunci când nu sunt folosite. Printre cei mai îngrijorători se numără benzenul, o substanță cancerigenă. Un studiu realizat de PSE Health Energy a descoperit benzen în 99% dintre mostrele prelevate din locuințele din statul american California.

Printre alte substanțe chimice descoperite se numără xilenul, toluenul și etilbenzenul, care pot provoca, de asemenea, probleme respiratorii și cancer, conform The Guardian.

Talor Gruenwald, autorul principal al noului studiu privind astmul și cercetător la Rewiring America, a declarat că această descoperire „demonstrează că aceasta este o adevărată provocare pentru sănătatea publică pe care trebuie să o abordăm”.

Puteți testa acasă poluarea aragazului pe gaz?

Nu chiar. Deși există o varietate de senzori de calitate a aerului din interior pentru lucruri precum dioxidul de carbon, compușii organici volatili și particulele, nu există versiuni ieftine pentru a testa NOx, benzenul și alți poluanți casnici. Există instrumente oarecum accesibile pentru detectarea scurgerilor de gaz, dar Shonkoff a spus că acestea sunt mai degrabă orientate spre scurgeri semnificative decât spre emisiile zilnice ale aragazului de gaz.

El a adăugat că instrumentele folosite de academicieni costă între zeci și sute de mii de dolari.

Folosirea unei hote face vreo diferență?

Categoric da. Deschiderea ventilatorului atunci când gătiți este vitală pentru a elimina poluarea aerului în exterior. Este adevărat că aceasta nu este o soluție ideală, deoarece transformă poluarea aerului din interior în poluare a aerului din exterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar este mai bine decât să o aveți în concentrații mari în casă, unde poate face mai mult rău plămânilor dumneavoastră.

Care sunt alternativele pentru la aragazele pe gaz?

Aragazele electrice vin în două variante principale: standard și cu inducție. Aragazele electrice standard rulează electricitate printr-un fir pentru a genera căldură termică. Aragazele cu inducție sunt din ce în ce mai în vogă. În loc să genereze căldură termică, aragazele cu inducție generează căldură pe cale electromagnetică. Atunci când porniți un aragaz cu inducție, electricitatea trece printr-o bobină care creează un câmp magnetic.

Ceea ce trebuie să știți este că acest câmp magnetic încălzește direct oalele și tigăile – și conținutul lor – în loc să transfere căldura, așa cum fac aragazele tradiționale. Aragazul în sine nu se încălzește. De asemenea, spre deosebire de aragazele electrice tradiționale, aragazele cu inducție nu au nevoie de timp pentru a se încălzi. Testele au arătat că pot aduce o oală cu apă la fierbere în jumătate din timpul unui aragaz cu gaz.

#aragaz #gaz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.