La 23 ianuarie, secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, l-a sunat pe președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. În cadrul convorbirii telefonice, Blinken și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „situația actuală de pe drumul Lachin” din Azerbaidjan, notează presa locală.

Totodată, oficialul american și-a exprimat angajamentul SUA față de normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan și sprijinul pentru negocierea unui tratat de pace.

Precizând că nu există nicio blocadă pe drumul Lachin-Khankendi, Aliyev a declarat din 12 Decembrie 2022 a fost asigurată circulația a aproximativ 980 de vehicule, dintre care peste 850 aparțin contingentului rus de menținere a păcii și peste 120 Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Președintele azer a mai adăugat că, prin intermediul Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a fost asigurată transportarea din Karabah spre Armenia a aproximativ 90 de bolnavi și persoane care au nevoie de asistență medicală.

Aliyev a subliniat că toate acestea demonstrează că drumul Lachin-Khankendi nu este închis de Azerbaidjan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul de la Baku a menționat că exploatarea ilegală a zăcămintelor de minerale de pe teritoriile azere, unde sunt dislocate temporar contingentul rus de menținere a păcii, trebuie oprită, iar în zonă trebuie asigurată monitorizarea și inspectarea în permanență de Azerbaidjan.

Președintele Azerbaidjanului a declarat că drumul Lachin este folosit pentru transportarea ilegală de mine produse de Armenia în 2021.

Totodată, el a subliniat că Azerbaidjanul este angajat în procesul de pace și de normalizare a relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan. Potrivit lui, tratatul de pace care urmează să fie semnat între Armenia și Azerbaidjan ar trebui să cuprindă doar normalizarea relațiilor bilaterale în baza normelor și principiilor dreptului internațional și a celor cinci principii prezentate de Azerbaidjan.

De asemenea, președintele azer a menționat că drepturile și securitatea populației civile armene care locuiește în zona economică Karabah din Azerbaidjan vor fi asigurate în baza Constituției și a legislației Azerbaidjanului.

În cadrul convorbirii telefonice, a avut loc un schimb de opinii cu privire la chestiuni de interes comun.

#Anthony Blinken #Armenia #Azerbaidjan #Nagorno Karabah #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.