România e dependentă de angajații străini. Anul trecut, contingentul de o sută de mii de lucrători străini a fost epuizat, așa că pentru anul acesta companiile au cerut avize să poată recruta încă 40.000 de străini. Totuși, Guvernul nu a dat deocamdată undă verde. Cea mai mare nevoie de salariați străini e în domenii precum HoReCa, producție și construcții.

La jumătatea anului trecut, în România lucrau aproape 90.000 de străini din 178 de ţări. De aproape două ori mai mulți față de iunie 2019, când mediul privat s-a reorientat și a început să angajeze personal asiatic.

Așa au ajuns Laarni și Maria Joy, două filipineze de 37 și 40 de ani, să lucreze într-un centru SPA din centrul Bucureștiului.

Laarni Soliman, angajată: De fapt, aceasta este a șasea țară în care am lucrat. Una dintre cele mai bune părți ale contractului este că ne asigură nevoile de bază, ceea ce în alte țări nu am primit asta. Salariul de bază este, de asemenea, bun. În plus, avem comision și bacșiș.
Maria Joy Laclac, angajată: Salariul este motivul pentru care am ales România. Față de Filipine, aici câștig cu 60% mai mult. În plus, nu avem alte cheltuieli cu mâncarea sau întreținerea. Strâng bani pentru educația copiilor mei.

Cei mai mulți străini care ajung în România cu un contract de doi ani în HoReCa, construcții, producție și transporturi vin din India, Turcia, Bangladesh, Nepal și Pakistan. Angajații români vor salariați loiali și stabili, spun reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Yosef Gavriel Peisakh, cofondator Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă: Preconizăm o suplimentare de cel puțin 50.000 peste cei 100.000 care au fost aprobați, intervine și chestiunea cu intrarea României în Schengen. România oferă un salariu minim exact ca și angajaților români. Străinii prestează și mai mute ore, și atunci sunt plătiți mai bine.

Anul acesta ar fi nevoie de 140.000 de salariați, însă, deocamdată, Guvernul a dat tot o sută de mii de avize de recrutare, la fel ca în 2022. O metodă pentru a proteja locurile de muncă ale românilor în eventualitatea unei crize economice, spun experții în resurse umane.

Bogdan Badea, CEO eJobs România: Probabil vor să restricționeze acest lucru tocmai pentru a vedea dacă și intern există mai multe soluții. În cazul unei recesiuni, probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, pentru susținerea muncitorilor români. O astfel de măsură pare în favoarea muncitorilor din România. Pentru mulți dintre ei, România nu e destinația finală. România e doar o poartă de intrare în Europa, în UE.

O decizie asupra suplimentării numărului angajaților străini ar trebui luată de Executiv până la mijlocul anului.

Sursa video: Digi24.ro

#angajati #cetateni straini #Romania

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.