Membrii Comisiei economie, buget și finanțe din cadrul Parlamentului anunță despre mai multe nereguli grave depistate în urma examinării Raportului Curții de Conturi asupra cheltuielilor și investițiilor făcute de „Moldovagaz” în ultimii ani. Constatările raportului sunt deosebit de grave, susțin deputații, în frunte cu vicepreședintele Comisiei, Radu Marian.

Audierile au avut loc ieri, iar de dimineață, Marian a postat pe Facebook, un mesaj la acest capitol.

„Constatările raportul sunt deosebit de grave. Ele sunt multe și o să le separ în 4 „blocuri” mari de constatări: investiții/cheltuieli neconforme și dubioase, risc mare de neveridicitate a datoriilor invocate de Gazprom către malul drept; situația din jurul rețelelor de distribuție: deși Moldovagaz deține sub 35% din rețele, compania moldo-rusă controlează în întregime rețeaua; pierderile în rețea în valoare de 2 miliarde lei in perioada 2011-2021”, scrie Marian pe rețelele de socializare.

Potrivit deputatului investițiile nefundamentate de SA „Moldovagaz” și neacceptate de ANRE în scopuri tarifare au fost stabilite la 815 milioane lei.

„Moldovagaz a cheltuit pentru construcția sediului de pe Pușkin 64 aproximativ 500 milioane de lei (costul estimat inițial al sediului erau de 230 milioane lei inclusiv TVA). Majoritatea documentelor, facturilor aferente construcției la construcție pur și simplu au dispărut. Sacii unde trebuiau sa fie documentele au fost găsiți într-o cameră cu sigiliul rupt în sediul Chișinău-Gaz, cu documentele dispărute/distruse. A fost început și un proces penal pe acest caz de către PCCOCS. Însă din spusele Directorului Moldovagaz, oamenii responsabili de aceste documente rămân în continuare în funcție. Acești 500 milioane NU au fost acceptați în tarif de către ANRE pentru că nu era clară necesitatea construcției acestor clădiri”, scrie Radu Marian.

De asemenea, parlamentarul mai scrie că o clădire administrativă din municipiul Ungheni a fost construită la un cost de 20.7 milioane de lei, dar care nu este încă folosită sau dată în exploatare.

„Banii alocați pentru elaborarea unui soft informațional, pentru care s-au alocat 140 milioane lei, la fel nu au fost acceptați în tarif nici până astăzi, pentru că nu este clară pentru ANRE utilitatea acestor costuri. Efectuarea unor achiziții la suprapreț prin intermediari, cu achitarea unor adaosuri comerciale de circa 153 milioane lei mai mult față de valoarea bunurilor declarată în vamă. Nereguli la plata salariilor. ANRE a refuzat să accepte cheltuieli pentru plata salariilor în valoare de 246.2 milioane lei, pentru că nu erau justificate aceste plăți. Remunerarea oamenilor cu funcții de conducere a Moldovagaz (18 membri ai consiliului de observatori, de administrație și cenzori) reprezintă 23% din totalul bugetului pentru salarii. De asemenea, au fost angajați consilieri ai conducerii întreprinderii fără ca să fie clar cu ce aceștia se ocupă”, se mai arată în mesaj.

Raportul va fi audiat și în plenul Parlamentului la începutul sesiunii.

#Moldovagaz #Parlamentul #raport

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.