Președintele rus, Vladimir Putin, a convocat vineri, 27 ianuarie curent, Consiliul de Securitate pentru a discuta despre pretențiile Rusiei de a extinde limitele platformei sale continentale din Oceanul Arctic.

Rusia a solicitat, în 2021, Națiunilor Unite, redefinirea platformei continentale din Oceanul Arctic, unde se crede că ar fi rezervoare importante de gaze naturale și petrol. Moscova își dorea, la vremea respectivă, jurisdicția asupra unei porțiunii mult mai mari din fundul oceanului.

Însă atât Canada, cât și Danemarca au pretenții similare. În plus, și Norvegia, care a devenit principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene, a anunțat că vrea să-și extindă explorările în platforma continentală.

Platforma continentală este definită, în dreptul internațional, drept zona cu ape puțin adânci care mărginește țărmul unui stat. Platforma este considerată ca parte a teritoriului statului respectiv, care are dreptul de a exploata resursele naturale găsite acolo.

„Avem multe chestiuni importante de discutat, astăzi, colegi, atât legate de agenda internă, cât și de problema limitelor platformei continentale a Rusiei în Oceanul Arctic”, le-a spus Putin în deschiderea şedinţei membrilor Consiliului de Securitate, potrivit site-ului oficial al Kremlinului.

Alte date despre şedinţă nu au fost făcute publice.

La întâlnire au participat şi ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, precum şi Serghei Narîșkin, șeful serviciilor ruse de informații externe.

Statele care au deschidere la Oceanul Arctic au devenit tot mai preocupate de ambiţiile Moscovei, de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina. Rusia şi-a reînoit în acest timp infrastructura militară din regiune, iar NATO a răspuns prin organizarea de exerciţii militare în zonă.

#Consiliul de Securitate #Oceanul Arctic #Vladimir Putin

Pe parcursul nopții, experții Secției tehnico-explozivǎ a Poliției au finalizat cercetarea la fața locului, în extravilanul satului Cotiujeni, raionul Briceni, unde joi, 24 septembrie, a fost localizat locul producerii unei explozii.

Preliminar, deflagrația unui aparat de zbor s-a produs la aproximativ 10 metri deasupra solului, în urma impactului acestuia cu arborii. Pe o rază de aproximativ 25 de metri au fost constatate deteriorări ale copacilor, provocate de suflul exploziei.

La fața locului au fost depistate fragmente ale corpului aparatului, confecționate din fibră de sticlă, precum și componente electronice, cabluri și elemente de alimentare cu energie.

De asemenea, au fost identificate părți ale aripilor, dotate cu servomotoare și eleroane, pe unele componente fiind observate marcaje „ГЕРАНЬ 4”. A fost depistat și sistemul de propulsie – un motor turbo-reactiv, parțial deteriorat.

Toate componentele au fost transmise la expertizǎ. Alte dispozitive sau substanțe explozive nu au fost depistate.