Prim-ministrul României a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre sprijinirea Republicii Moldova

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, i-a primit vineri, 27 ianuarie curent, la Palatul Victoria, pe vicepremierul şi ministrul afacerilor externe al Regatului Ţărilor de Jos, Wopke Hoekstra, și pe ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Catherine Colonna, cu ocazia vizitei de lucru pe care cei doi oficiali o efectuează în România, în context înalții oficiali olandez și francez reconfirmând susţinerea pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cursul discuţiei Ciucă-Hoekstra a fost reiterată cooperarea foarte bună româno-olandeză în plan bilateral, european şi la nivelul NATO.

“Ambele părţi au remarcat dinamica ascendentă a relaţiilor comerciale bilaterale, care au cunoscut un nivel susţinut de creştere în ultimul an, Regatul Ţărilor de Jos menţinându-se în topul celor mai valoroşi investitori din România. În acest context, demnitarii au afirmat interesul comun pentru amplificarea cooperării bilaterale, prin dezvoltarea proiectelor de colaborare sectorială în diferite domenii”, se arată în comunicat.

Totodată, prim-ministrul României a exprimat aprecieri pentru contribuţia consistentă a Ţărilor de Jos, ca unul din principalii participanţi, la grupul de luptă NATO din România, mulţumind pentru prezenţa contingentului olandez pe teritoriul ţării noastre, gest care reflectă concret solidaritatea aliată pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO.

Sursa citată precizează că schimbul de opinii a abordat şi perspectivele de avansare a aderării României la spaţiul Schengen.

“Premierul Nicolae Ciucă a punctat demersurile dinamice ale părţii române, care s-a angajat într-un dialog pozitiv şi consultări intense cu toţi partenerii europeni, în efortul de identificare a unei soluţii care să conducă în curând la un rezultat corect şi pozitiv. Adoptarea unei decizii favorabile aderării României la spaţiul Schengen, în virtutea recunoaşterii progresului evident obţinut, ţine de credibilitatea UE ca structură coezivă bazată pe principiul unităţii şi al solidarităţii, a mai arătat prim-ministrul român. La rândul său, şeful diplomaţiei olandeze a reconfirmat susţinerea pentru aderarea României la spaţiul Schengen”, se spune în comunicat.

Dialogul a continuat cu analiza răspunsului la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi a evoluţiilor din Republica Moldova.

“Premierul României a prezentat măsurile active de sprijin multidimensional ale României pentru Ucraina. În ceea ce priveşte susţinerea Republicii Moldova, premierul Ciucă a pledat pentru continuarea acordării de sprijin financiar şi politic Chişinăului”, conform comunicatului.

Într-un alt comunicat, Guvernul transmite că vizita ministrului de externe francez la București prefigurează aniversarea, la 4 februarie, a 15 ani de la semnarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic româno-francez și are loc, totodată, în pregătirea celebrării, în luna martie, a 30 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Francofoniei.

În schimbul de opinii, a fost evidențiată relația bilaterală strategică și specială dintre România și Franța, întărită de legăturile istorice de prietenie solidă bazată pe afinități culturale puternice.

Prim-ministrul României a exprimat aprecieri deosebite pentru contribuția substanțială a Franței, în calitate de națiune-cadru, la grupul de luptă NATO din România. Cei doi demnitari au subliniat angajamentul comun pentru amplificarea cooperării bilaterale sectoriale și consolidarea relațiilor economice și de investiții.

În cursul discuțiilor a fost abordată și perspectiva de avansare a aderării României la spațiul Schengen. Premierul Ciucă a mulțumit pentru poziția de sprijin a Franței în favoarea aderării României și angajamentul ferm pentru susținerea eforturilor României de continuare a parcursului spre realizarea acestui obiectiv.

Șeful Guvernului a punctat demersurile dinamice ale părții române prin angajarea în consultări intense cu toți partenerii europeni în efortul de identificare a unei soluții care să conducă în curând la un rezultat corect și pozitiv în vederea aderării României la spațiul Schengen.

Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat și impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În context, au salutat cooperarea bilaterală în sprijinirea tranzitului cerealelor ucrainene către piețe terțe.

În perioada 26-27 ianuarie 2023, miniștrii afacerilor externe din Regatul Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra și din Republica Franceză, Catherine Colonna, efectuează o vizită comună în România. Programul prezenței în România cuprinde vizite la facilitățile militare utilizate în comun de trupele aliate desfășurate în România și consultări diplomatice în format trilateral România-Olanda-Franța.

Prezența șefilor diplomației olandeze și franceze reconfirmă interacțiunea trilaterală eficientă între București, Paris și Haga.

#Nicolae Ciucă #Franta #Olanda #Romania

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.