Președintele rus, Vladimir Putin, a convocat vineri, 27 ianuarie curent, Consiliul de Securitate pentru a discuta despre pretențiile Rusiei de a extinde limitele platformei sale continentale din Oceanul Arctic.

Rusia a solicitat, în 2021, Națiunilor Unite, redefinirea platformei continentale din Oceanul Arctic, unde se crede că ar fi rezervoare importante de gaze naturale și petrol. Moscova își dorea, la vremea respectivă, jurisdicția asupra unei porțiunii mult mai mari din fundul oceanului.

Însă atât Canada, cât și Danemarca au pretenții similare. În plus, și Norvegia, care a devenit principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene, a anunțat că vrea să-și extindă explorările în platforma continentală.

Platforma continentală este definită, în dreptul internațional, drept zona cu ape puțin adânci care mărginește țărmul unui stat. Platforma este considerată ca parte a teritoriului statului respectiv, care are dreptul de a exploata resursele naturale găsite acolo.

„Avem multe chestiuni importante de discutat, astăzi, colegi, atât legate de agenda internă, cât și de problema limitelor platformei continentale a Rusiei în Oceanul Arctic”, le-a spus Putin în deschiderea şedinţei membrilor Consiliului de Securitate, potrivit site-ului oficial al Kremlinului.

Alte date despre şedinţă nu au fost făcute publice.

La întâlnire au participat şi ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, precum şi Serghei Narîșkin, șeful serviciilor ruse de informații externe.

Statele care au deschidere la Oceanul Arctic au devenit tot mai preocupate de ambiţiile Moscovei, de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina. Rusia şi-a reînoit în acest timp infrastructura militară din regiune, iar NATO a răspuns prin organizarea de exerciţii militare în zonă.

#Consiliul de Securitate #Oceanul Arctic #Vladimir Putin

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.