Un bărbat în vârstă de 40 de ani din Briceni a fst condamnat la 13 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul angajării în câmpul de muncă pe o perioadă de 4 ani.

Potrivit învinuirii înaintate de către procurori, inculpatul, pentru obţinerea profitului material, a recrutat un bărbat în scopul exploatării prin muncă, prin promisiunea de angajare în calitatea de cioban la stâna de oi ce o deținea, amplasată în extravilanul unui sat din raionul Briceni.

„În 2017, victima a fost transportată la stâna respectivă, fiind adăpostit, iar în lipsa unui contract de muncă, fără achitarea salariului stabilit, a fost exploatat o perioadă de aproximativ doi ani, muncind mai mult de 12 ore pe zi, fără zile de odihnă, fiind pus să efectueze nu numai munca pentru care iniţial a fost recrutat, dar şi alte lucrări gospodăreşti, ce erau necesare la întreţinerea animalelor, locuind în condiții grele pe timp de iarnă. Ulterior, inculpatul, a început să aplice sistematic violența fizică și psihică, întru intimidarea și continuarea exploatării victimei, inventând diferite pretexte pentru a nu-i da bani”, se arată în nota informativă a Procuraturii Generale.

Potrivit informațiilor, același inculpat, cu același scop criminal, a mai recrutat o victimă, care s-a dovedit a fi tot un bărbat, pe care l-a exploatat fără remunerare pe post de cioban, cu aplicarea violenței fizice și psihice, timp de aproximativ 4 ani.

De menționat că, inculpatul a pledat nevinovat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inchisoarea #pedeapsa #Procuratura Generala #trafic de fiinte umane

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china