Pareidolia ia cu asalt internauții după ce NASA a descoperit un „urs” pe Marte. Află cum este posibil acest lucru, dar și ce reprezintă fenomenul psihologic în urma căruia creierul uman găsește o corelație.

Pentru a înțelege totul mai bine, în primul rând trebuie să știm ce înseamnă pareidolia. Aceasta reprezintă un fenomen psihologic ce poate fi definit ca o iluzie ce constă în perceperea unor stimuli externi precum imagini sau sunete și reinterpretarea acestora sub forma unor obiecte cunoscute, scrie playtech.ro.

Aparte de inventivitatea, creativitatea și imaginația oamenilor cu ajutorul cărora aceștia pot manipula mental mediul înconjurător, pot exista și anumiți factori care pot duce la pierderea abilităților cognitive, factori care pot consta în accidente vasculare cerebrale, tumori și traumatisme cranio-cerebrale grave.

În condiții clinice, psihologii recomandă pacienților săi utilizarea pareidoliei ca modalitate de a-i înțelege mai bine, iar unul dintre cele mai bune exemple constă în testul petelor de cerneală, Rorschach. Una dintre cele mai comune forme observate ca un efect al pareidoliei este reprezentată de către chip.

Chipul unui „urs” a fost descoperit pe Marte

În baza acestui fenomen psihologic, noul crater descoperit pe Marte redă chipul unui urs. Nu este primul exemplu de acest gen, de-a lungul timpului fiind observate alte cratere ciudate pe Marte de către camera HiRISE (HiRISE) de la Mars Reconnaissance Orbiter, cum ar fi faimoasa față zâmbitoare sau un elefant și o pasăre, scriu cei de la Sciencealert.com.

„Există un deal cu o structură de colaps în formă de V (nasul), două cratere (ochii) și un model de fractură circulară (capul). Modelul de fractură circulară s-ar putea datora așezării unui depozit peste un crater de impact îngropat. Poate că nasul este un orificiu vulcanic sau de noroi și depozitul ar putea fi lavă sau curgeri de noroi?”, a spus investigatorul principal al HiRISE, Alfred McEwen.

În concluzie, fie că este vorba despre pareidolie sau nu, chipul „ursului” de pe Mare a devenit viral pe internet.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marte #planeta #urs

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.