La început de an, multe persoane fac planuri pentru perioada care urmează și își fixează anumite obiective pe plan personal și profesional. În condițiile în care încălzirea globală este tot mai evidentă, iar țările Uniunii Europene își iau angajamente tot mai solide cu privire la reducerea poluării, ne putem gândi la metode prin care să acționăm pe cont propriu pentru a proteja mediul înconjurător. Un stil de viață (mai) sustenabil în 2023 este oarecum la îndemână, fiind nevoie mai degrabă de hotărâre și informare corectă cu privire la acțiunile posibile, scrie românialibera.ro.

Partea și mai bună este că protejarea mediului înconjurător vine „la pachet” cu reduceri de costuri cu privire la utilități. Un stil de viață sustenabil înseamnă consum mai redus de resurse, iar acestea au devenit tot mai scumpe. Energie Electrica, gaze naturale, apă – toate acestea presupun astăzi costuri ridicate, dar vestea bună este că există metode de a economi, consumând responsabil.

Mănâncă mai multe plante

Conceptul plant-based, care se referă la produse alimentare realizate exclusiv din plante, este tot mai popular inclusiv în România. Poți găsi în hipermarketuri și supermarketuri produse vegan inclusiv din categorii precum pizza, lasagna, burgeri, nuggets și alte astfel de alimente moderne, foarte apreciate pentru gust. Produsele pe bază de plante presupun utilizarea mai puținor resurse. O astfel de schimbare durabilă este benefică și pentru sănătatea noastră. Ideal este să incluzi în alimentație cât mai multe legume și fructe, dar și cereale integrale și diverse tipuri de nuci.

Nu lăsa aparatele în priză fără rost

Chiar și atunci când aparatele sunt oprite, ele consumă o cantitate de energie. Astfel, când nu le utilizezi, ai putea să le scoți din priză sau să folosești prelungitoare cu buton on – off. Ne putem referi aici la televizor, dar și la routerul pentru internet fix sau diverse aparate electrocasnice mici – toaster, cuptor cu microunde etc. De asemenea, nu lăsa telefoanele la încărcat după ce acestea ating nivelul maxim, evită încărcarea peste noapte. Electrica este un subiect important, evită risipa de energie electrică prin astfel de gesturi mici.

Spală mai rar hainele

În special în mediul urban, oamenii au ajuns foarte temători cu privire la bacterii și viruși, ceea ce dintr-un anumit punct de vedere poate afecta imunizarea corectă a corpului uman. Astfel, multe persoane pun hainele în mașina de spălat chiar și după ce le-au purtat o singură dată pe termen scurt și fără a fi făcut activități fizice complexe. Rezultă că o cantitate mare de energie se irosește pentru a spăla haine practic deja curate… În plus, se consumă multă apă pentru spălare și clătire. Urmează procesul de uscare, ce va consuma de asemenea energie, dacă se folosește un aparat electrocasnic. Să nu uităm de asemenea că hainele spălate mai rar vor rezista în bune condiții mai mult timp.

Realizează achiziții în mod rațional

Ofertele speciale sunt foarte tentante la cumpărături, așa că multe persoane cumpără produse de care de fapt nu au nevoie. Alegerile trebuie făcute însă cât mai rațional. Este bine să fie achiziționate produse durabile, ecologice, sustenabile. Pe cât posibil, se poate încuraja economia locală, evitându-se inclusiv poluarea generată de transportul produselor pe distanțe mari.

Alege becuri LED

Dacă nu ai încă articole de iluminat exclusiv cu tehnologie LED, este cazul să faci schimbarea cât mai rapid! Față de becurile convenționale, iluminatul LED aduce reducere de consum energie electrică de 80 – 90%.

Evită risipa de alimente

Cumpără inteligent alimente, verificând mereu datele de expirare ale produselor pe care le ai deja. Folosește congelatorul când este cazul și realizează un management corect al produselor pe care le cumperi. Nu achiziționa produse la întâmplare, fă un meniu săptămânal și cumpără doar ceea ce ai nevoie, în ceea ce privește produsele perisabile. În plus, poți adapta unele rețete în funcție de produsele pe care le ai deja.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #economie #risipa alimentara

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.