Beijingul a criticat duminică, 5 februarie curent, decizia americană de a doborî balonul care zbura de câteva zile deasupra Statelor Unite, acuzând Washingtonul că „reacţionează într-o manieră vădit excesivă şi că încalcă grav practicile internaţionale”, scrie AFP.

SUA au spus că este vorba despre un balon de spiojan trimis de China pe teritoriul său.

„China îşi exprimă puternica nemulţumire şi protestează față de utilizare forţei de către Statele Unite”, a declarat ministerul chinez de externe într-un comunicat, adăugând că „îşi rezervă dreptul” de a răspunde.

Balonul a zburat peste America de Nord timp de câteva zile înainte de a fi doborât sâmbătă de o rachetă lansată dintr-un avion de vânătoare F-22, au precizat responsabili ai Pentagonului.

Preşedintele american Joe Biden i-a felicitat pe piloţii care au efectuat „cu succes” această operaţiune delicată.

El a spus că a dat ordin încă de miercuri pentru a doborî balonul „cât mai curând posibil”, dar Pentagonul a vrut să aştepte „cel mai sigur loc pentru a face acest lucru” cu scopul de a evita orice pagube la sol provocate de căderea resturilor acestuia. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a calificat operaţiunea drept o „acţiune deliberată şi legală” ca răspuns la o „încălcare inacceptabilă a suveranităţii” SUA de către China.

Această afacere a provocat o creştere a tensiunilor între Washington şi Beijing. Joi, responsabili americani au dezvăluit pentru prima dată că urmăresc un uriaş „balon de supraveghere” chinez deasupra Statelor Unite. Drept urmare, şeful diplomaţiei americane, Anthony Blinken, a anulat vineri o vizită rară la Beijing care urma să contribuie la detensionarea relaţiilor cu China.

După ce a ezitat, Beijingul a recunoscut că „aeronava” este chinezească, dar a susţinut că este un balon destinat să culeagă date meteorologice. Ministerul de Externe al Chinei a anunțat că „a cerut clar Statelor Unite să gestioneze situaţia corect, într-un mod calm, profesional şi cu reţinere”.

„Beijingul va proteja cu hotărâre drepturile legitime şi interesele companiilor implicate” în incident, a adăugat ministerul.

🚨#BREAKING: Incredible HD footage of the Chinese surveillance balloon being shot down

🚨#MyrtleBeach l #SC

Watch incredible HD video of the moment when the Chinese surveillance balloon was shot down by a single missile from an F-22 fighter jet from Langley Air Force Base pic.twitter.com/KjwTrgcvcb

— R A W S A L E R T S (@rawsalerts) February 4, 2023

#balon #china #SUA

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.