Ritmul anual al inflaţiei în luna decembrie 2022 în Republica Moldova a constituit 30,24 la sută. Constantin Rudniţchi, un analist economic din România, a declarat pentru presa locală că o inflație mai mică nu înseamnă o scădere a prețurilor, explicând pe situația din țara vecină. „O inflaţie mai mică înseamnă că preţurile cresc mai puţin decât au crescut anul trecut”.

„Statistica arată că preţurile alimentelor au crescut anul trecut mult după sectorul energetic alimentele sunt pe locul 2 dacă ar fi să facem un top al scumpirilor. Cauzele se ştiu în linii generale şi anume totul pleacă de la această creştere a tarifului la energie, la gaze naturale, sunt companii din industria alimentară care folosesc şi energie şi gaze în funcţie de domeniu. Al doilea impact vine de la carburant şi nu în ultimul rând vine şi un efect din zona cerealelor”, a spus Constantin Rudniţchi.

Întrebat dacă o micşorare a inflaţiei înseamnă şi o scădere a preţurilor, analistul economic a răspuns că nu.

„Dacă anul trecut am avut o inflaţie de 17%, înseamnă că în medie toate preţurile au crescut cu 17%. Dacă anul acesta vom avea o inflaţie de 9%, să zicem, înseamnă că preţurile vor creşte faţă de acest moment cu 9%, adică mai puţin decât anul trecut, dar în niciun caz nu vor scădea”, a adăugat el. „Când vorbim despre scădere vorbim despre deflaţie, dar nu se va repeta foarte curând”, a punctat analistul economic.

Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent faţă de luna similară a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna similară a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100. Lucrările statistice aferente indicilor preţurilor de consum sunt realizate de Biroul Naţional de Statistică (BNS). BNM stabileşte ţinta inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum în valoare de 5.0 la sută anual (rata inflaţiei pentru ultimele 12 luni – luna respectivă a anului curent faţă de luna similară ă a anului precedent) cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale.

#analist #inflatia #Republica Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.