Armata sud-coreeană a afirmat luni, 6 februarie curent, că a detectat duminică un balon nord-coreean deasupra teritoriului Coreei de Sud, însă a concluzionat că nu a reprezentat o ameninţare, transmite Reuters.

Balonul a intrat pentru scurt timp în spaţiul aerian sud-coreean duminică, a comunicat Ministerul Apărării, menţionând că a luat „măsuri” de răspuns nespecificate.

Potrivit agenţiei Yonhap, care citează un responsabil sub acoperirea anonimatului, balonul, cu un diametru de 2 metri, a ieşit din spaţiul aerian sud-coreean după câteva ore, iar oficialii cred că a fost vorba despre un balon meteorologic care nu avea ca scop activităţi de spionaj.

Din acest motiv, armata nu a luat măsuri specifice de apărare aeriană, precum trimiterea de avioane de luptă în zona respectivă, dar a intensificat activităţile de monitorizare, a afirmat responsabilul, sub condiţia anonimatului.

Informaţia survine după ce Statele Unite au doborât un balon chinezesc de supraveghere suspect, incident care a tensionat şi mai mult relaţiile cu Beijingul, care a spus că aparatul era unul civil deviat accidental în spaţiul aerian american.

Tensiunile intercoreene sunt în creştere, Phenianul efectuând un număr record de lansări de rachete şi alte teste cu armamente, iar Seulul răspunzând cu intensificarea activităţii militare, inclusiv prin exerciţii comune cu aliatul său SUA.

Cinci drone nord-coreene au pătruns în spaţiul aerian sud-coreean la 26 decembrie, determinând armata sud-coreeană să ridice de la sol avioane de vânătoare şi elicoptere. Armata a fost criticată pentru că nu a doborât dronele, care au zburat câteva ore în spaţiul sud-coreean.

#balon #Coreea de Nord #Coreea de Sud #Kim Jong UN

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.