Într-un comunicat de presă au ieșit la iveală mai multe datorii pe care le are Apă Canal pe lângă cele la curent electric, scrie Bani.md.

Astfel, din cauza majorărilor de preț, începând cu luna mai 2022, facturile pentru energia electrică au depășit media lunară a cheltuielilor pentru energia electrică acoperită de tarifele aprobate în anul 2017, iar cele mai mari facturi au fost pentru luna noiembrie și decembrie, în valoare totală de 21,1 mil. lei și, respectiv, 27,2 mil. lei fără TVA. De aici s-a format și datoria enormă față de „Premier Energy”, care la data de astăzi, 06.02.2023, constituie 65,8 mil. lei, la care se adaugă penalitatea înaintată în sumă de 0,24 mil. lei.

La fel, a crescut serviciul datoriei față de BERD și BEI, în total până la 78,6 mil. lei, iar serviciul datoriei față de băncile locale a constituit peste 40 mil. lei. Deși serviciul total al datoriei față de instituțiile financiare a fost de peste 118 mil. lei, iar investițiile în afara celor finanțate în cadrul proiectelor cu finanțare din exteriorul țării, doar contractate de la terți, au constituit 16,1 mil. lei.

Începând cu luna ianuarie 2022, pentru S.A. „Apă-Canal Chișinău” a fost aprobat tariful de 1 479 lei/Gcal, ca includea cheltuieli pentru gazele naturale în mărime de 32,27 mil. lei/an sau 6,45 mil. lei fără TVA în medie pentru o lună din sezonul de încălzire. Iar în tariful de 3 134 lei/Gcal în vigoare începând cu 01.11.2022, componenta gazelor naturale constituia 58,38 mil. lei/an sau 11,68 mil. lei fără TVA în medie pentru o lună din sezonul de încălzire. De aici s-a format și datoria enormă față de „Moldovagaz”, care la data de astăzi, 06.02.2023, constituie 30,53 mil. lei.

Astăzi, 7 februarie, este ultima zi în care Apă Canal urma să găsească o soluție pentru soluționarea datoriilor la energie electrică. În caz contrar compania a fost avertizată că va rămâne fără energie electrică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Apa-Canal Chisinau #creditori #datorii #Premier Energy Distribution

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.