Balonul chinezesc doborât de un avion de vânătoare american deasupra Oceanului Atlantic, după ce a fost detectat deasupra teritoriului Stetelor Unite, avea o înălțime de circa 60 de metri și o încărcătură de aproximativ o tonă, a dezvăluit șeful Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), generalul Glen VanHerck.

Oficialii americani ai apărării au bănuit inclusiv că balonul avea explozibili, pentru a se putea autodistruge. Balonul avea înălțimea unui bloc cu 20 de etaje, au spus oficialii americani luni, într-un briefing de presă, potrivit NBC News. Aparatul avea aparatură instalată la bord și panouri solare pentru a-și încărca bateriile.

De altfel, dimensiunile balonului și greutatea lui, estimată la cel puțin o tonă, au fost factorii decisivi în amânarea deciziei de a-l doborî până nu ajunge deasupra apei, a spus gen. VanHerck. Oficialii de la Pentagon nu au vrut să-l doboare deasupra teritoriului american, de teamă că resturile acestuia ar putea provoca daune sau chiar victime în rândul civililor. Balonul zbura la o altitudine de peste 18 kilometri.

„Din punct de vedere al siguranței, gândiți-vă că din cer ar pica resturi cântărind sute sau chiar mii de kilograme”, a spus șeful NORAD.

VanHerck a mai spus că o altă îngrijorare a fost aceea că balonul ar fi putut purta explozibili care „să detoneze și să distrugă” obiectul zburător.

Scafandrii militari au început colectare resturilor balonului căzute în ocean, la mică distanță de țărm. Resturile s-au împrăștiat pe o suprafață cât un pătrat cu latura de 1,5 kilometri.

China a recunoscut că balonul îi aparține, însă susține că este un balon meteorologic, folosit în scopuri civile, care a deviat de la traiectoria planificată. Oficialii Pentagonului au respins însă afirmațiile Chinei, spunând că este un aparat de supraveghere, care are „posibilitatea de a face manevre”.

#balon #china #SUA

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.