Melodia care va reprezenta România la Eurovision Song Contest (ESC) de la Liverpool a fost aleasă sâmbătă seara, 11 februarie curent, în cadrul finalei Selecției Naționale a Eurovision 2023. Publicul a votat și a decis ca Theodor Andrei, cu piesa „D.G.T. (Off and on)” să reprezinte țara vecină la Eurovision 2023.

Theodor Andrei, cu piesa „D.G.T. (Off and on)” a câştigat Finala Selecţiei Naţionale Eurovision 2023, organizată sâmbătă seară de TVR, şi va reprezenta România la Liverpool în luna mai.

În total la selecția națională din 11 februarie 2023 au fost exprimate telefonic și online peste 36.500 de voturi. Theodor Andrei, Andreea D Folclor Orchestra, Andrei Duţu, Aledaida, Amia au primit cele mai multe voturi în Finala Selecţiei Naţionale Eurovision 2023.

Theodor Andrei, „D.G.T. (Off and on)” reprezintă România la Eurovision 2023

Theodor Andrei are peste 100 de melodii compuse. În anul 2022, a primit Premiul Myosotis pentru cea mai bună creație a unui cantautor, pentru piesa “Artist” (muzica și versuri Theodor Andrei) de pe albumul “FRAGIL”. De asemenea, deține Marele Trofeu al Festivalului “Mihaela Runceanu” 2022 și Marele Trofeu al Festivalului “Alexandria Pop Fest” 2022, potrivit TVR.

Finala Eurovision 2023, în Liverpool

Ediţia din 2023 a Eurovision Song Contest (ESC) va avea loc în Marea Britanie, care va organiza concursul în numele Ucrainei, din cauza războiului declanşat pe teritoriul acestei ţări. Evenimentul se va desfăşura la Liverpool Arena şi va avea două semifinale şi finala mare.

Semifinalele vor avea loc pe 9 şi 11 mai, iar marea finală – pe 13 mai. Reprezentantul României va concura în a doua semifinală.

Eurovision Song Contest (ESC) este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU) – cea mai mare asociaţie din Europa a televiziunilor publice. ESC se realizează în fiecare an, începând din 1956. Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume şi este transmis atât în Europa, cât şi în Australia, Asia şi Statele Unite.

Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993. Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

#eurovision #Liverpool #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.