Rusia a relocat mii de copii ucraineni – cel puţin 6.000 – în zonele aflate sub control său în Ucraina, precum şi pe propriul său teritoriu, denunţă un raport marţi al Observatorului conflictelor, un grup de cercetare independent, finanţat de Departamentul de Stat american, relatează AFP, scrie agerpres.ro.

„Faptul că este vorba de transferuri şi de deplasări sub constrângere a copilului este de neconceput din orice punct de vedere”, afirmă Conflict Observatory în acest raport redactat de laboratorul de cercetare umanitară al Universităţii din Yale (SUA).

În document, autorităţile ruse sunt invitate „să înceteze imediat” aceste relocări şi „să readucă copiii în familiile lor”.

Este vorba despre o „clară încălcare” a celei de-a Patra Convenţii de la Geneva referitoare la tratamentul civililor în timp de război, a declarat unul dintre cercetători Nathaniel Raymond.

Aceste activităţi „ar putea constitui în unele cazuri drept crime de război sau împotriva umanităţii”, a afirmat el.

Observatorul, care citează imagini din sateliţi şi mărturii, invită Moscova să furnizeze listele cu aceşti copii transferaţi şi să permită „accesul observatorilor independenţi”.

Grupul identifică 43 de aşezăminte unde au fost relocaţi copii ucraineni, uneori la mii de kilometri de casele lor.

Raportul, care subliniază că această politică a fost aprobată la cel mai înalt nivel al guvernului rus, denunţă „efortul sistematic care vizează să împiedice orice contact între copii şi rudele lor în Ucraina, precum şi revenirea lor şi ‘reeducarea’ acestora cu scopul de a deveni ‘proruşi'”.

Aceşti copii sunt propuşi de asemenea spre adopţie în Rusia.

Ucraina acuză forţele ruse că au răpit şi transportat în teritoriile controlate de Moscova mii de copii, între care orfani.

Acest grup de cercetare denunţase deja relocarea sub constrângere a ucrainenilor în zonele estice ale ţării controlate de Rusia şi atrocităţile comise de forţele ruse de la declanşarea invaziei în 24 februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rusia #SUA #Ucraina

Donald Trump pune punct duminică, 1 noiembrie, unui turneu maraton prin zece state. Cu 48 de ore înaintea alegerilor cruciale la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, sprintul final al președintelui a luat însă o turnură neașteptată, transmite hotnews.ro.

Liderul republican de la Casa Albă a bifat aproximativ 20 de mitinguri electorale doar pe parcursul acestei luni. La bordul Air Force One, el a străbătut zece state, printre care Kansas, Georgia, Michigan și Texas.

În acest turneu maraton, discursurile lui Trump au lăsat în mare parte deoparte problemele economice sau direcția țării, scrie CNN într-o analiză. În schimb, jurnaliștii postului american de televiziune care l-au însoțit la mitinguri susțin că „mesajul său către alegători a luat o turnură neașteptată”.

Acțiunile președintelui s-au concentrat pe un singur aspect: pe propria sa persoană, susțin jurnaliștii CNN. Trump le-a cerut deschis susținătorilor să se prefacă că el însuși se află pe buletinul de vot, indiferent de cotele de popularitate.

În discuțiile private de la bordul Air Force One, el a mărturisit chiar că aceste evenimente sunt probabil ultimele în care mai este purtătorul de steag al partidului, fapt care, potrivit CNN, a conferit întregii campanii atmosfera unui „turneu de adio”.

„La aceste alegeri, vă rog să vă imaginați că sunt pe buletinul de vot, dacă nu vă deranjează”, a declarat liderul de la Casa Albă la un miting în Florida.

Declarații controversate: „Nu-mi pasă deloc! O să o spun”

În Carolina de Sud, jurnaliștii au înregistrat cel puțin 12 întreruperi provocate de manifestanți care l-au făcut pe Trump criminal și trădător. Președintele a trecut peste incidente cu o glumă, comentând că „se întâmplă mereu exact când ajung la poanta finală”, și i-a numit pe protestatari „ratați”.

Ulterior, în Georgia, el a afirmat că Statele Unite fac o avere uriașă din petrol pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit CNN, deși consilierii săi i-au cerut să nu abordeze subiectul din cauza prețurilor mari de la pompă, Trump a spus pe scenă: „Nu-mi pasă deloc! O să o spun. Facem o avere uriașă!”.

În Michigan, unde Trump s-a intersectat la distanță cu un miting ținut de Barack Obama, președintele a făcut comentarii despre aspectul fizic al unor oficiali și al rapperiței Nicki Minaj, despre care a spus pe scenă că este „un fund al naibii de frumos” și că este „greu de ratat”. De asemenea, el a mai spus că „voi face orice” pentru a asigura victoria republicanului Mike Rogers.

Turneul a fost marcat și de atacuri la adresa sondajelor din mass-media, pe care Trump le-a acuzat că sunt „nereale” și „total false”, în contextul în care datele CNN îi plasau popularitatea la 34%.

Spre finalul turneului, în Florida, el a vorbit de efortul fizic extrem, afirmând că „28 de zile la rând cu porcăria asta e mult” și a recunoscut în fața mulțimii că „vocea mea funcționează la aproximativ 49,2%”.

Final de campanie în Iowa și Kansas

Deși plănuise inițial să se relaxeze în weekend la Mar-a-Lago, Trump a revenit și se va deplasa chiar în această duminică în Iowa și Kansas.

Fox News, post de televiziune cu o orientare conservatoare, scrie că vizitele lui Trump în cele două state vin la cererea expresă a liderilor republicani locali, care aveau nevoie de forța lui de atracție pentru a câștiga cursele strânse. De altfel, postul american a scris despre entuziasmul uriaș al mulțimilor fidele mișcării MAGA și a scos în evidență energia președintelui, care a ales să rămână pe teren în loc să se odihnească.

Breitbart News, un site american de știri și opinii cu o orientare conservatoare, a scris pe 7 octombrie că mesajul președintelui de la mitinguri nu este unul personal, ci este axat pe teme majore precum securitatea frontierelor, reducerea taxelor și combaterea criminalității.

Publicația citează o declarație oficială a Casei Albe care arată că președintele urmărește „să sporească entuziasmul pe teren și să asigure o prezență masivă la vot în rândul republicanilor”.

Miza scrutinului: Lupta pentru controlul Congresului

În Statele Unite ale Americii, pe 3 noiembrie 2026, au loc alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cunoscute sub numele de „midterms”. Cetățenii din toate cele 50 de state vor decide reprezentanții pentru toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și pentru 35 de locuri în Senat, instituții care formează puterea legislativă la nivel federal.

Democrații au nevoie să câștige, net, cel puțin patru locuri la alegerile din noiembrie pentru a prelua controlul asupra Senatului SUA de la republicani.

Ultimele sondaje tind să îi favorizeze, nemulțumirea alegătorilor față de președintele Donald Trump, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor punând sub semnul întrebării cursele electorale din state care odinioară erau bastioane republicane, scrie Reuters.

Republicanii dețin în prezent majoritatea în camera superioară a Congresului, cu 53 de locuri față de cele 47 ale democraților, iar o schimbare a controlului părea puțin probabilă la începutul anului. Analiștii susțin însă că democrații sunt acum competitivi în statele pe care Trump le-a câștigat cu ușurință în 2024, chiar dacă republicanii încearcă să preia la rândul lor locuri deținute de democrați.