Cea mai mare crescătorie de rinoceri din lume, situată în Africa de Sud, va fi scoasă la licitaţie în luna aprilie de proprietarul său, care se confruntă cu costuri exorbitante asociate acestui proiect ce vizează salvarea unei specii ameninţate cu dispariţia din cauza braconajului, a anunţat luni omul de afaceri John Hume, informează AFP.

John Hume, în vârstă de 81 de ani, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Africa de Sud, a inaugurat în 2009 această fermă pe o proprietate de 8.500 de hectare în nord-vestul ţării. Exploataţia numără în prezent 2.000 de rinoceri albi şi are aproximativ 100 de angajaţi. Anul trecut, magnatul sud-african a anunţat că intenţionează să elibereze în fiecare an 100 de exemplare în natură.

„Creşterea rinocerilor este o pasiune costisitoare”, a explicat el.

Potrivit omului de afaceri sud-african, care creşte rinoceri „de 30 de ani fără să facă profit”, îngrijirea unui singur exemplar până la vârsta de patru ani poate să coste peste 500.000 de ranzi (26.000 de euro). Organizaţia care gestionează acest proiect, Platinum Rhino, a anunţat într-un comunicat de presă că se află în căutarea „unui cumpărător, ideal o persoană sau o fundaţie, care să aibă pasiunea pentru conservarea rinocerilor şi mijloacele necesare pentru a continua creşterea acestor animale”.

Africa de Sud deţine aproape 80% din populaţia mondială de rinoceri. Această ţară a devenit o ţintă preferată a braconierilor, stimulaţi de cererea de pe piaţa asiatică, unde coarnele de rinocer sunt utilizate în medicina tradiţională datorită presupuselor lor efecte terapeutice şi afrodiziace.

În 2022, 448 de rinoceri au fost ucişi în Africa de Sud, de trei ori mai puţini decât în anul precedent, potrivit Guvernului local, consecinţă a măsurilor consolidate împotriva braconajului adoptate în parcurile naţionale sud-africane. În 2017, John Hume a organizat o controversată vânzare la licitaţie a unor coarne de rinocer pentru a strânge fonduri cu scopul de a finanţa conservarea acestor animale. Iniţiativa lui a stârnit indignarea asociaţiilor care militează pentru protejarea mediului înconjurător.

Coarnele puse în vânzare proveneau din operaţiuni de decornare: pentru a evita atacurile braconierilor, aceste mari mamifere terestre sunt anesteziate, iar coarnele le sunt tăiate de un medic veterinar. Procedura nu provoacă durere şi cornul începe apoi să crească din nou. Coarnele de rinoceri, compuse din cheratină, se vând cu 60.000 de dolari per kilogram pe piaţa neagră, fiind mai scumpe decât cocaina.

#crescatorie #Rinoceri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.