Echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat Rapoartele anuale și rapoartele de activitate ale instituției pe anii 2020 și 2021, în cadrul ședinței Comisie de control al finanțelor publice de joi, 15 februarie.

În contextul prezentării Rapoartelor anuale, președintele CCRM, Marian Lupu, s-a referit la concluziile care derivă din rapoartele de audit financiar și constatările pe problemele de sistem, semnalate de audit.

Potrivit unui comunicat de presă al CCRM, în perioada de referință, Curtea de Conturi a continuat să atragă o atenție sporită efectuării auditului financiar, deoarece prin auditurile sale CCRM contribuie la stabilirea în instituțiile statului a sistemului de evidență a resurselor financiare și patrimoniului, precum și de raportare contabilă, care în prezent, conform constatărilor de audit, necesită îmbunătățiri majore.

„Un aspect fundamental, semnalat de Curtea de Conturi, care vizează agenda europeană a țării, este necesitatea alinierii evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Acest aspect constituie o prioritate importantă pe agenda europeană a țării, un obiectiv strategic, care necesită consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicați”, a menționat Marian Lupu.

Printre problemele sistemice dezbătute de Curtea de Conturi se numără:

Gestiunea precară a patrimoniului public
Valorificarea slabă a resurselor pentru investiții publice
Capacitatea administrativă redusă de gestionare și utilizare fondurile externe, alocate prin proiecte de investiții
Problematica achizițiilor de valoare mică și implementarea fragmentară a achizițiilor publice electronice
Neasigurarea bunei guvernări a sistemului de facilități fiscale și vamale

În cadrul ședinței, președintele CCRM a prezentat rezultatele concrete ale activității Curții de Conturi, printre care și îmbunătățirea gestionării finanțelor și patrimoniului public, datorită colaborării cu organele de drept. Conform Raportului de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020, în perioada menționată au fost aplicate 52 de sancțiuni pentru acte de corupție constatate în baza informațiilor transmise de Curtea de Conturi și a fost recuperat un prejudiciu de peste 5 miliarde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, au fost audiate Rapoartele de activitate operațională a Curții de Conturi pe anul 2020 și 2021. Petru Rotaru, membru al CCRM a prezentat totalurile privind gestionarea resurselor umane, financiare, asigurarea calității și sistemului de control intern managerial, cooperarea internațională, cooperarea cu părțile interesate, asigurarea transparenței activității CCRM, precum și constatările rapoartelor de evaluare internațională ale Curții de Conturi, realizate în ultimii ani, care confirmă realizările și progresul înregistrat de instituție.

Președinta Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFM), Tatiana Cunețchi, a remarcat rolul important al instituției supreme de audit pentru entitățile auditate și pentru societate în ansamblu.

După audierea Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, CCFP a elaborat rapoarte de audiere în care solicită autorităților guvernamentale auditate să implementeze recomandările de audit în termenii stabiliți de Curtea de Conturi și să raporteze despre acțiunile întreprinse. De asemenea, CCFP va înainta propunerea de audiere a Rapoartelor CCRM în plenul Parlamentului.

Raportului anual al Curții de Conturi înglobează cele mai stringente probleme sistemice și iregularități majore, care necesită atenție sporită din partea Guvernului, cât și și Parlamentului, în cadrul exercitării controlului parlamentar.

#CCRM #Comisie parlamentara #Marian Lupu #raport #sedinta

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china