Deputaţii spanioli au adoptat definitiv joi o lege ce instituie un „concediu menstrual” pentru femeile care suferă de menstre dureroase.

„Este o zi istorică pentru progresele feministe”, a declarat pe Twitter ministrul spaniol pentru Egalitate, Irene Montero, membră a partidului stângii radicale Podemos, aliat al socialiştilor în cadrul executivului.

Adoptat cu 185 de voturi „pentru”, 154 de voturi „împotrivă” şi 3 abţineri, acest text a făcut din Spania prima ţară din Europa şi una dintre puţinele din lume care au integrat o astfel de măsură în legislaţiile lor naţionale, aşa cum au procedat deja Japonia, Indonezia şi Zambia.

Prin această lege, „concediul medical pentru o femeie în caz de menstre invalidante” asociate, de exemplu, „unor patologii precum endometrioza”, va fi „recunoscut ca o situaţie specială de incapacitate temporară” de a lucra.

„Este vorba despre a asocia această situaţie patologică cu o reglementare adaptată cu scopul de a elimina orice prejudecată negativă” pentru femei „în universul muncii”, precizează noua lege.

Nicio precizare nu figurează însă în lege despre durata acestui concediu medical, care va trebui acordat de un medic şi va fi finanţat din bugetul asigurărilor de sănătate.

„Concediul menstrual” a suscitat însă şi reticenţe în rândul aripii socialiste a Guvernului de la Madrid şi chiar a fost criticat de sindicatul UGT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această centrală sindicală cu afiliere socialistă, una dintre cele mai mari două formaţiuni sindicale din Spania, s-a declarat îngrijorată de o posibilă frână pusă în calea angajării femeilor de marea parte a companiilor, care ar dori să evite astfel de absenţe de la locul de muncă.

Partidul Popular (PP, formaţiune conservatoare), principala forţă a opoziţiei de dreapta, a avertizat în legătură cu un risc de „marginalizare” şi de „stigmatizare”, precum şi în legătură cu „consecinţe negative pe piaţa muncii” pentru femei.

„Concediul menstrual” este una dintre măsurile-far ale unui proiect de lege mult mai amplu ce vizează consolidarea accesului la avort în spitale publice, în condiţiile în care aceste unităţi practică mai puţin de 15% din întreruperile voluntare de sarcină din Spania, mai ales din cauza unor obiecţii numeroase pe motive de conştiinţă înaintate de către medici.

Din cauza acestei situaţii, precum şi a absenţei unor clinici specializate în proximitate, femeile spaniole trebuie să parcurgă uneori sute de kilometri pentru a putea să facă un avort.

Noua lege le va permite şi minorelor din grupa de vârstă 16-17 ani să avorteze fără aprobarea părinţilor lor, anulând astfel o obligativitate adoptată în 2015 de un guvern conservator.

Avortul a fost dezincriminat în Spania în 1985, apoi legalizat în 2010, însă întreruperea voluntară de sarcină rămâne un drept presărat cu multe capcane în această ţară cu profunde tradiţii catolice.

Legea adoptată joi prevede, de asemenea, o consolidare a educaţiei sexuale în şcoli, precum şi distribuirea gratuită de mijloace contraceptive sau de produse de igienă menstruală în licee.

Spania este o ţară considerată un punct de referinţă în materie de drepturi ale femeilor în Europa, mai ales după adoptarea în 2004 a unei legi împotriva violenţelor de gen. Revendicându-se feminist, Guvernul condus de Pedro Sanchez include mai multe femei decât bărbaţi.

#concediu #femei #UE

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.