Curtea de Apel Chișinău a decis joi seara, 16 februarie curent, reexaminarea dosarului „profesorilor turci” în prima instanță, ceea ce înseamnă casarea sentinței prin care fostul director SIS, Vasile Botnari, a fost condamnat la amenda de 88 de mii de lei și privarea dreptului de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Conform site-ului instanțelor naționale, decizia a fost luată de judecătorul Igor Mînăscurtă.

Decizia motivată va apărea mai târziu, din ea se va afla ce l-a făcut pe judecător să dispună reexaminarea. Se motivează în scris în termen de 30 de zile de la data pronunțării, însă în cazul dosarelor penale – într-un termen de până la 45 zile.

În septembrie 2018, șapte profesori turci de la liceele Orizont din Chișinău și Ceadîr-Lunga au fost reținuți în timp ce plecau la serviciu, apoi expulzați. Autoritățile îi acuzau de legătură cu organizații islamiste, iar evenimentele aveau loc înainte de vizita liderului de la Ankara în Moldova. În țara de baștină, cetățenii vizați au fost condamnați.

Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor cetățenilor turci expulzați în Turcia.

Fostul director al SIS, Vasile Botnari, și-a recunoscut vina în cazul expulzării profesori turci și a fost condamnat cu suspendare. El a achitat prejudiciile de 125.000 de euro dictate de CEDO și alte 380.000 de lei pentru avionul charter cu care au fost transportați profesorilor în Turcia.

#dosar #Vasile Botnari

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia