Curtea de Apel Chișinău a decis joi seara, 16 februarie curent, reexaminarea dosarului „profesorilor turci” în prima instanță, ceea ce înseamnă casarea sentinței prin care fostul director SIS, Vasile Botnari, a fost condamnat la amenda de 88 de mii de lei și privarea dreptului de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Conform site-ului instanțelor naționale, decizia a fost luată de judecătorul Igor Mînăscurtă.

Decizia motivată va apărea mai târziu, din ea se va afla ce l-a făcut pe judecător să dispună reexaminarea. Se motivează în scris în termen de 30 de zile de la data pronunțării, însă în cazul dosarelor penale – într-un termen de până la 45 zile.

În septembrie 2018, șapte profesori turci de la liceele Orizont din Chișinău și Ceadîr-Lunga au fost reținuți în timp ce plecau la serviciu, apoi expulzați. Autoritățile îi acuzau de legătură cu organizații islamiste, iar evenimentele aveau loc înainte de vizita liderului de la Ankara în Moldova. În țara de baștină, cetățenii vizați au fost condamnați.

Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor cetățenilor turci expulzați în Turcia.

Fostul director al SIS, Vasile Botnari, și-a recunoscut vina în cazul expulzării profesori turci și a fost condamnat cu suspendare. El a achitat prejudiciile de 125.000 de euro dictate de CEDO și alte 380.000 de lei pentru avionul charter cu care au fost transportați profesorilor în Turcia.

#dosar #Vasile Botnari

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china