Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a luat act de decizia lui Vladimir Putin de abrogare a decretului privind politica externă a Federației Ruse din anul 2012.

„Vom analiza cu atenție conținutul noii concepții o dată ce va fi făcută publică. În ceea ce privește abordarea țării noastre privind reglementarea transnistreană – rămânem ferm atașați unui proces de reglementare pașnică a conflictului. De asemenea, vom continua să cerem retragerea fortelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor.” – a declarat ofițerul de presă al MAEIE Filip Cojocaru.

Amintim că astăzi, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anulat decretul prin care se garanta integritatea teritorială a Moldovei în contextul soluționării conflictului transnistrean.

Ordinul care îl face să își înceteze valabilitatea a fost semnat de liderul de la Kremlin pe 21 februarie 2023. Conform noului document, actul „și-a pierdut actualitatea”.

Ordinul din 2012, care ținea de politica externă, prevedea că Rusia „va continua să participe activ la căutarea unor modalități de soluționare a problemei transnistrene pe baza respectării suveranității, integrității teritoriale și statutului neutru al Republicii Moldova, la stabilirea statutului special al Transnistriei”. De asemenea, printre alte prevederi, acesta mai conținea articole referitoare la conflictul din Nagorno Karabah și la susținerea Osetiei și Abhaziei drept state independente și democratice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decret #MAEIE #reacție #Transnistria #Vladimir Putin

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.