Românii sunt europenii care se opun cel mai mult ajutorului umanitar oferit de UE Ucrainei după izbucnirea războiului din țara vecină, arată un sondaj eurobarometru realizat în ianuarie-februarie 2023. Totodată, românii nu sunt de acord nici cu primirea refugiaților de război în statele membre, mai arată sondajul realizat în UE, scrie presa de peste Prut.

Pe de altă parte, peste 65% dintre români aprobă sancțiunile impuse Rusiei după invazie. Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023 a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față și online desfășurate între 12 ianuarie și 6 februarie 2023. Au fost intervievați 26.468 de cetățeni UE în cele 27 de state membre.

Potrivit sursei citate, românii sunt fruntași la rata de dezaprobare (25%) față de ajutorul umanitar oferit de UE ucrainenilor după începerea războiului. După România, urmează Bulgaria, cu 15% rata de dezaprobare și Slovacia, cu 11%. La capătul celălalt al clasamentului se află Olanda, Lituania și Luxemburg (1%).

De asemenea, românii se opun în proporție de 24% și primirii în UE a refugiaților de război. La acest capitol, România este întrecută doar de Cehia, cu 26%. La polul opus se află Olanda, Danemarca și Finlanda.

Românii se împotrivesc în proporție de 35% și oferirii de sprijin financiar Ucrainei. Rate mai mari de respingere sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.

Pe de altă parte, 67% dintre români sunt de acord cu sancțiunile impuse Rusiei după invazie. Doar 25% dintre ei le dezaprobă.

Totodată, 55% dintre români aprobă finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina, iar 36% dintre ei o dezaprobă.

Eurobarometrul arată că 47% dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naţionale. 45% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36% au o imagine neutră şi 18% o imagine negativă. În România, 52% dintre respondenți au încredere în UE, 39% nu au, iar 9% nu știu. România e la mijlocul clasamentului. La nivel european, 62% dintre respondenţi declară că sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE. În țara noastră, 62% dintre români sunt optimiști în legătură cu viitorul UE, iar 34% sunt pesimiști.

#eurobarometru #români #Ucraina #UE

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.