Românii sunt europenii care se opun cel mai mult ajutorului umanitar oferit de UE Ucrainei după izbucnirea războiului din țara vecină, arată un sondaj eurobarometru realizat în ianuarie-februarie 2023. Totodată, românii nu sunt de acord nici cu primirea refugiaților de război în statele membre, mai arată sondajul realizat în UE, scrie presa de peste Prut.

Pe de altă parte, peste 65% dintre români aprobă sancțiunile impuse Rusiei după invazie. Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023 a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față și online desfășurate între 12 ianuarie și 6 februarie 2023. Au fost intervievați 26.468 de cetățeni UE în cele 27 de state membre.

Potrivit sursei citate, românii sunt fruntași la rata de dezaprobare (25%) față de ajutorul umanitar oferit de UE ucrainenilor după începerea războiului. După România, urmează Bulgaria, cu 15% rata de dezaprobare și Slovacia, cu 11%. La capătul celălalt al clasamentului se află Olanda, Lituania și Luxemburg (1%).

De asemenea, românii se opun în proporție de 24% și primirii în UE a refugiaților de război. La acest capitol, România este întrecută doar de Cehia, cu 26%. La polul opus se află Olanda, Danemarca și Finlanda.

Românii se împotrivesc în proporție de 35% și oferirii de sprijin financiar Ucrainei. Rate mai mari de respingere sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.

Pe de altă parte, 67% dintre români sunt de acord cu sancțiunile impuse Rusiei după invazie. Doar 25% dintre ei le dezaprobă.

Totodată, 55% dintre români aprobă finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina, iar 36% dintre ei o dezaprobă.

Eurobarometrul arată că 47% dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naţionale. 45% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36% au o imagine neutră şi 18% o imagine negativă. În România, 52% dintre respondenți au încredere în UE, 39% nu au, iar 9% nu știu. România e la mijlocul clasamentului. La nivel european, 62% dintre respondenţi declară că sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE. În țara noastră, 62% dintre români sunt optimiști în legătură cu viitorul UE, iar 34% sunt pesimiști.

#eurobarometru #români #Ucraina #UE

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.