Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a intrat vineri în al doilea an, fără să se întrevadă un final pentru acest conflict care a ucis deja zeci de mii de oameni, a distrus oraşe şi localităţi, a forţat milioane de persoane să fugă şi a adus o tensiune de Război Rece în relaţiile internaţionale, relatează Reuters.

Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă asupra Ucrainei la 24 februarie anul trecut, cu scopul de a cuceri rapid capitala Kiev şi de a răsturna guvernul proeuropean, dar aceste speranţe au fost spulberate de o apărare acerbă, precum şi de gafe militare care au pus piedici Moscovei.

Ucraina a avut succes cu unele contraofensive îndrăzneţe, în vara şi toamna anului 2022, recucerind o mare parte din teritoriul pe care îl pierduse la început. Treptat, războiul, pe care Moscova îl numeşte „operaţiune militară specială”, s-a transformat într-o luptă de tranşee, de uzură, înregistrându-se pierderi tot mai mari de ambele părţi. Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina la un an de la declanşarea operaţiunii ce ar fi trebuit să-i aducă lui Putin ţara pe tavă în numai trei zile.

În condiţiile în care Putin a semnalat dorinţa de a se concentra în continuare pe conflict, în ciuda sancţiunilor occidentale, iar preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski menţine o linie dură în ceea ce priveşte orice posibile discuţii, perspectivele de pace par îndepărtate.

Rezoluție ONU

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat joi cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie care marchează primul an al unui război nemaivăzut de decenii în Europa. ONU cere Moscovei să-şi retragă trupele şi să înceteze lupta. S-au înregistrat 141 de voturi pentru şi 32 de abţineri. Şase ţări s-au alăturat Rusiei pentru a vota împotrivă – Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua şi Siria. China s-a abţinut de la vot, la doar o zi după ce diplomatul de top al Beijingului a vizitat Moscova şi a promis o relaţie mai profundă. Adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a respins acţiunea de la Naţiunile Unite ca fiind „inutilă”, în timp ce Zelenski a postat pe Twitter: „Această rezoluţie este un semnal puternic al sprijinului global neîntrerupt pentru Ucraina”.

Între timp, Parisul a luminat Turnul Eiffel în culorile steagului ucrainean, albastru şi galben, iar oameni înfăşuraţi în drapele ucrainene s-au adunat la un priveghi la Londra. La Bruxelles, clădirile Uniunii Europene au fost iluminate în mod similar în aceste culori.

Cel mai grav conflict

Preluând narativul vehiculat din ce în ce mai insistent de Kremlin, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a prezentat joi „operaţiunea militară specială” drept o luptă existenţială împotriva unui Occident ostil: „Folosind Ucraina, Occidentul colectiv încearcă să dezmembreze Rusia, să o priveze de independenţa sa. Aceste încercări sunt sortite eşecului”, a declarat Şoigu.

Ucraina şi aliaţii săi, conduşi de Statele Unite şi Europa, resping astfel de argumente, catalogând invazia drept o acaparare nejustificată de teritorii, menită să subjuge un stat suveran care a încercat să se desprindă de Moscova.

Noi sancțiuni și rachete rusești

Preşedintele american Joe Biden se va întâlni virtual vineri cu liderii G7 – grupul celor mai dezvoltate democraţii – şi cu preşedintele Zelenski pentru a marca un an de război şi pentru a anunţa noi sancţiuni împotriva celor care au ajutat efortul de război al Rusiei, a anunţat Casa Albă. Şi Uniunea Europeană ar urma să anunţe al zecelea pachet de scancţiuni, deşi joi seara încă nu obţinuse consensul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce Europa a încercat să scape de exporturile de hidrocarburi ruseşti, Moscova a găsit în China şi India cumpărători dispuşi să preia surplusul, amortizând lovitura sancţiunilor. „Economia rusă şi sistemul de guvernare s-au dovedit a fi mult mai puternice decât presupunea Occidentul”, proclama mândru Putin săptămâna aceasta.

Pe fondul temerilor americane că şi China ar putea juca alături de Rusia, furnizându-i echipamente letale, Beijingul este aşteptat vineri să-şi prezinte un plan de pace pe care îl propune părţilor

Intensificând şi mai mult tensiunile, Putin a anunţat joi că intenţionează să desfăşoare în acest an noi rachete balistice intercontinentale cu focoase multiple Sarmat. La începutul acestei săptămâni, el a suspendat participarea Rusiei din tratatul New START (Tratatul de reducere a armelor strategice) ce reglementează controlul armelor nucleare.

Pierderi uriașe după un an de război

În apropierea unui parc de tancuri ucrainene de lângă Bahmut, oraş devenit principala ţintă a Rusiei, joi se auzeau în depărtare explozii constante care răsunau.

„Dacă renunţăm la Bahmut, orice altceva va deveni şi mai complicat. Nu putem renunţa la el, în nicio circumstanţă. Vom rezista”, a declarat pentru Reuters sergentul Oleh Slavin, un operator de tancuri.

În raportul său zilnic de seară, Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat o activitate crescută a Rusiei în est şi în sud pe măsură ce se apropie aniversarea. De asemenea, forţele ruseşti lansat atacuri asupra a cel puţin 25 de oraşe şi sate din trei regiuni nordice de-a lungul graniţei cu Rusia – Cernihiv, Sumî şi Harkov, se arată într-un comunicat.

Reuters precizează că nu a putut verifica rapoartele de pe câmpul de luptă. Unii oficiali americani şi occidentali estimează că pierderile militare ale Rusiei se ridică la aproape 200.000 de morţi sau răniţi, în timp ce, în noiembrie, cel mai important general american a declarat că peste 100.000 de soldaţi de fiecare parte au fost ucişi sau răniţi.

Pierderile de pe câmpul de luptă sunt imposibil de verificat în mod independent, dar soldaţii care luptă pe linia frontului şi oficialii militari au recunoscut că numărul morţilor a crescut în ultimele săptămâni. Totodată, mii de civili au fost ucişi, iar procurorii ucraineni au raportat mii de acuzaţii de crime de război. Moscova neagă că a vizat civili şi că a comis atrocităţi.

Capitala, sub tensiune

Ucraina a reuşit să reziste în război în ciuda unei armate mult mai mici, în mare parte datorită faptului că din Statele Unite, Europa şi nu numai, a fost trimis echipament militar din ce în ce mai sofisticat, în valoare de zeci de miliarde de dolari. Zelenski a avut un rol esenţial în menţinerea fluxului de arme, găzduindu-l luni pe Biden la Kiev şi adresându-se liderilor din întreaga lume personal şi online.

Temerile legate de noi atacuri ruseşti cu rachete şi drone asupra Kievului, vineri, pentru a marca un an de la declanşarea invaziei, au ţinut capitala în tensiune în ultimele zile, iar unele şcoli au trecut în online ca măsură de precauţie.

#atac #rachete #razboi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.