Discursul președintelui ucrainean privind existența unui plan al Moscovei de a schimba guvernarea de la Chișinău, urmat de confirmările președintelui Sandu și de asigurările președintelui Iohannis că România va sprijini cetățenii moldoveni, induc ideea unui pericol real care planează asupra Republicii Moldova. Opinia aparține expertului IPRE, Mihai Mogâldea, și a fost expusă la postul public de televiziune Moldova 1.

Mai mult, potrivit comentatorilor politici, destabilizarea situației interne poate fi prevenită de instituțiile de menținere a ordinii publice, însă în cazul unui atac militar, Republica Moldova nu va face față fără sprijin extern, notează ipn.md.

Comentatorul politic, Nicolae Negru, spune că anularea de către Vladimir Putin a decretului său din 2012 care prevedea, inclusiv, soluționarea problemei transnistrene cu respectarea suveranității, integrității teritoriale și neutralității Republicii Moldova, nu presupune automat o invazie militară.

„Anularea decretului privind măsurile de realizare a politicii externe a Federației Ruse este un eveniment important, dar Republica Moldova este vizată acolo în treacăt. Nu din cauza Republicii Moldova sau a problematicii transnistrene a fost anulat acest decret. Mai curând se referă la tratatul privind armele strategice, limitarea și reducerea lor. Este felul lor de a atrage atenția opiniei publice mondiale asupra faptului că Rusia are această armă, e dispusă să facă noi teste nucleare și nu va admite inspectori din partea statelor NATO. Modul în care a început acest război, vorbește despre anumite dezechilibre ale lui Putin și de obsesia lui față de trecutul istoric”, a spus Nicolae Negru, în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la postul public de televiziune.

Totuși, potrivit expertului IPRE, Mihai Mogâldea, riscuri la adresa securității Republicii Moldova există, fiind vorba atât de destabilizări interne, cât și de eventuale pericole militare.

„În ultimele două săptămâni am asistat la o serie de mesaje venite din țară și din străinătate, începând cu discursul președintelui Zelenski care a anunțat despre existența unui plan al Rusiei de a distruge orice formă democratică la Chișinău. Ulterior, președintele Maia Sandu a confirmat acest lucru. Președintele Iohannis a anunțat că România este gata să sprijine Republica Moldova în orice context, în orice scenarii. Toate aceste lucruri, privite în ansamblu, ne vorbesc că există astăzi o amenințare reală la adresa Republicii Moldova care poate veni atât din interior cât și din exterior. Instituțiile statului ne dau asigurări că pe plan intern situația poate fi ținută sub control, în același timp, din punct de vedere militar, este clar că stăm foarte rău și suntem expuși”, a spus expertul IPRE, Mihai Mogâldea.

Directoarea Clubului politic al femeilor „50 / 50”, Ecaterina Mardarovici, se arată sceptică în privința capacității Partidului politic Șor de a destabiliza situația internă a Republicii Moldova prin intermediul protestelor antiguvernamentale. Potrivit Ecaterinei Mardarovici, protestele nu trebuie interzise, însă autoritățile trebuie să rămână vigilente.

„Noi nu suntem Putin, nu suntem Federația Rusă. Acești oameni, poate unii ies pentru 500 de lei, dar alții ies pentru că chiar o duc rău, iar noi trebuie să le respectăm acest drept. Ei nu au neapărat revendicări economice, este clar că în spatele acestor proteste sunt revendicări politice. Dar cred că și-au dat și ei seama că lucrurile sunt în vizorul organelor de securitate și poliție și s-au cumințit. Dar asta nu înseamnă că autoritățile trebuie să lase garda jos”, a spus directoarea Clubului politic al femeilor „50 / 50”, Ecaterina Mardarovici.

Ieri, după întrevederea avută cu președintele Maia Sandu, liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis, a menționat că „amenințările din exterior la adresa ordinii democratice din Republica Moldova sunt deosebit de îngrijorătoare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, președintele român a dat asigurări că „Republica Moldova nu este singură în fața acestor provocări și beneficiază de sprijinul României”.

#experti #protest #Rusia

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.