Pe lângă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacţionat cu rezerve vineri, 24 februarie curent, la o propunere chineză de încetare a focului, or denumit generic plan de pace în Ucraina, motivând că Beijingul nu are prea multă credibilitate ca mediator.
Aflându-se la Tallinn, în Estonia, pentru a marca ziua independenței acestei țări baltice membră a NATO și UE, Ursula von der Leyen a explicat că Beijingul nu are credibilitate și că textul furnizat public nu este un plan de pace, ci cu niște principii.
Ursula von der Leyen a mai considerat că China nu a venit cu un plan de pace, ci cu nişte principii.
“Trebuie să le vedem într-un anumit context şi acesta este contextul pe care China şi l-a asumat deja, alegând de partea cui este, prin semnarea, de exemplu, a unei prietenii nelimitate chiar înainte de invazie”, a notat ea. “Aşa că ne vom uita la principii, desigur, dar o vom face în contextul în care China s-a poziţionat deja de o parte“, a adăugat ea.
Guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte publicat vineri, la un an de la începerea războiului, și care reprezintă planul de place propus de Beijing, deoarece China își dorește să joace rolul de mediator.
Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat vineri dimineaţă pe site-ul Ministerului de Externe chinez, după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, în timp ce reprezentantul Beijingului la ONU s-a abținut de la votul rezoluției Adunării Generale a Națiunilor Unite în vederea asigurării unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina, votată cu o largă majoritate.
Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat joi că doreşte să discute cu Beijingul acest document care prezintă poziţia Chinei, apreciind drept pozitivă implicarea acestui partener apropiat al Moscovei.
“Am dori să avem o întâlnire cu China. Este în interesul Ucrainei astăzi”, a spus Zelenski.
Însă, în ultimele zile, oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea că Beijingul ar putea decide să livreze arme Moscovei, iar șeful diplomației SUA s-a întâlnit cu Wang Yi, cel mai important diplomat chinez, la Conferința de Securitate de la München, pe care l-a avertizat cu privire la implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei sau asistență pentru evitarea sancțiunilor sistemice.
De altfel, anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care cer Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.
În ceea ce privește relațiile Occidentului cu China, Uniunea Europeană își definește relațiile cu Beijingul printr-o abordare multifațetată și tridimensională care tratează China ca partener, concurent și rival, iar NATO, în Conceptul Strategic pe care l-a adoptat la summitul de la Madrid, a definit a inclus în premieră China într-un astfel de document, definind-o drept o “provocare sistemică”.
Occidentul, în frunte cu SUA, consideră că Beijingul urmărește cu mare atenție ceea ce se întâmplă în Ucraina și modul în care lumea democratică reacționează pentru a-și pregăti propriile acțiuni militare în Asia-Pacific, îndeosebi în Taiwan.
De altfel, în viziunea SUA, expusă în mod clar de președintele Joe Biden, lumea se află în epoca unei competiții de lungă durată între democrații și autocrațiile reprezentate de Beijing și Moscova.
