Astăzi a avut loc prima ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale sub conducerea prim-ministrului Dorin Recean. În cadrul ședinței au fost adoptate mai multe decizii.

Potrivit unui comunicat al Executivului, s-a decis ca din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice vor fi alocate în avans către societățile pe acțiuni „Termoelectrica” și „CET-Nord” 260 de milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie termică în lunile februarie – martie ale acestui an.

Mijloacele financiare au fost distribuite în vederea asigurării necesarului de lichidități pentru achiziționarea păcurii de către „Termoelectrica” (200 milioane) și pentru acoperirea decalajului de casă înregistrat de „CET-Nord” (60 milioane) în perioada rece a anului, în baza prognozelor efectuate de operatori. Dacă mărimea avansului va depăși suma compensațiilor acordate consumatorilor, companiile urmează să restituie soldul către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, reieșind din impedimentele logistice, furnizorii de păcură vor fi scutiți de plata penalităților prevăzute în contractele cu S.A. „Termoelectrica”.

Membrii Comisiei au dispus să fie scutită de TVA cu drept de deducere livrarea a 3000 tone de coajă de floarea-soarelui granulată, pentru acoperirea deficitului de biocombustibil solid în perioada sezonului curent de încălzire în circa 85 instituții publice din țară. Această măsură a fost luată pentru a susține realizarea obiectivelor politicii naționale în domeniul eficienței energetice și promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

Totodată, pe perioada stării de urgență, atât energia electrică importată, cât și cea exportată se va declara până la ultima dată a lunii imediat următoare celei din gestiune.

Prin dispoziția CSE a fost introdusă o clarificare referitoare la repartizarea compensațiilor pentru consumatorii cu un singur contor per bloc. În cazul lor, va fi aplicat prețul stabilit pentru consumatorii cu vulnerabilitate energetică ridicată, în limita unui volum total lunar de 180 m3 per apartament, pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din Fondul de intervenție a Guvernului vor fi alocate 16,2 milioane lei Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, pentru acoperirea cheltuielilor generate de tratarea cetățenilor străini, refugiați din Ucraina, care au beneficiat de tratament al infecției de COVID-19, precum și de intervenții medico-chirurgicale urgente.

A fost completată lista de documente necesare pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova. Solicitanții cu vârsta de peste 14 ani vor trebui să prezinte datele biografice și certificatul de cazier judiciar, emis de autoritățile Republicii Moldova și ale statului al cărui cetățean este sau unde își are domiciliul. Cererile vor fi coordonate cu Serviciul de Informații și Securitate, care va veni cu un aviz către Agenția Servicii Publice. Termenul maxim de examinare a cererilor în acest sens este de 6 luni.

Membrii CSE au dispus să fie prelungit, până la 31 martie 2023, termenul de valabilitate a autorizației de mediu privind gestionarea deşeurilor și a autorizației de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe, eliberată pentru „Uzina Metalurgică Moldovenească”. Totodată, compania a fost obligată să prezinte raportul pentru anul 2022 și să achite, până la 25 aprilie, plățile pentru poluarea mediului, precum și să raporteze cantitatea deșeurilor emise, conform legislației naționale a țării noastre.

O altă prevedere a Dispoziției vizează prelungirea, până la 30 de zile, a termenului de sistare a executării activităților și tranzacțiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, a persoanelor fizice și juridice sancționate de Serviciul de Informație și Securitate. Deciziile respective vor fi emise de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, iar Serviciul Fiscal de Stat urmează să anuleze măsurile aplicate, în cazul excluderii persoanelor din lista celor sancționați.

În contextul creșterii numărul cazurilor de infecție cu rabie printre animalele sălbatice, membrii CSE au modificat prevederile referitoare la limita spațiilor de vânat pentru vulpi și șacali: la 5 km de la frontiera de stat cu Ucraina, 300 m de la periferia localităților și în raza de 1 km de la unitățile militare, centrele de instruire ale Armatei Naționale și obiectivele strategice.

În final, membrii CSE au abrogat mai multe prevederi anterioare depășite sau care au fost transpuse în legislația națională, inclusiv prin adoptarea mecanismului de protecție temporară a refugiaților.

#CSE #decizii #Dorin Recean

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.