Unul dintre martorii-cheie în dosarul „Laundromat” (spălătoria moldovenească) a murit la Moscova, scrie marți, 28 februarie curent, presa rusă. Este vorba despre bancherul Piotr Ciuvilin care a fost condamnat în 2016 pentru tentativă de fraudă. Mărturiile sale a apărut într-o serie de dosare importante în ultimii șapte ani.

Luni, 27 februarie, Piotr Ciuvilin, fost bancher și fost consilier al lui Ramzan Kadîrov, a murit într-o clinică medicală privată din districtul Otradnoie. Informația a fost aflată de la sursă de anturajul acestuia, fiind confirmată de o altă sursă apropiată lui Ciuvilin. Ambele au preferat să-și păstreze anonimatul.

„A fost bolnav de mult timp și a făcut sepsis”, a spus o sursă.

Doar că, pe contul de Telegram „ВЧК-ОГПУ” s-a scris că bancherul „a murit în circumstanțe ciudate”.

Piotr Ciuvilin s-a născut în 1968 la Moscova, a absolvit Școala Tehnică Superioară din Moscova (MVTU) numită după Bauman. În anii 1990 și începutul anilor 2000, a devenit membru al conducerii unui număr de structuri financiare. A lucrat în conducerea Spetsremstroymash OJSC, a fost director general al Konfitum-1 LLC, precum și vicepreședinte al Incredbank și membru al consiliului de administrație al Konversbank-Moscova, care era controlat de Gherman Gorbunțov. Din 2006 până în 2009, a fost directorul general al clubului de hochei Spartak, controlat tot de Gorbunțov.

A achiziționat Konversbank-Moscova împreună cu Gorbunțov în 2006 de la bancherii Alexander (tatăl) și Vladimir (fiul) Antonovs, împreună cu datorii de 106 milioane de dolari. Banca a fost redenumită în curând Capital Trade Bank OJSC (STB). După cum a scris Kommersant, aproximativ 1 miliard de dolari deținut de Căile Ferate Ruse a fost plasat în STB. Cu toate acestea, deja în 2008, banca a fost supusă unui audit, care a evidențiat un deficit de o sumă mare. În timpul procedurilor, Gorbunțov a părăsit Rusia și s-a mutat în Marea Britanie.

În 2012, Gorbunțov a trimis o declarație Comisiei ruse de anchetă, unde l-a numit pe Ciuvilin organizatorul tentativei de asasinat asupra unuia dintre foștii proprietari ai băncii, Alexander Antonov, care a fost grav rănit în 2009, când o mașină a fost bombardată la Moscova. El a susținut că a asistat la întâlnire când Ciuvilin și un alt partener de afaceri, Serghei Mendlin, precum și câțiva originari din Cecenia, discutau despre tentativa de asasinat asupra bancherului. Motivul a fost o datorie de 106 milioane de dolari, cu care a fost cumpărată Konversbank, iar Antonov, probabil, a promis că îi va rambursa acești bani noului proprietar. În martie 2012, după anunț, s-a făcut o tentativă asupra lui Gorbuntsov la Londra.

În 2014, Ciuvilin a devenit inculpat într-un dosar pentru tentativă de fraudă. Potrivit anchetatorilor, el le-a promis bancherilor să-și rezolve problemele cu autoritățile de reglementare în schimbul unor sume mari. În fapt, împreună cu doi complici, Ciuvilin a promis că va soluționa conflictul dintre Banca Europeană Express și Banca Centrală pentru 5 milioane de dolari. În aprilie 2016, a fost condamnat la patru ani de închisoare.

Deja după ce a fost pronunțată sentința, Ciuvilin a devenit unul dintre principalii martori în dosarul lui Dmitri Zaharchenko, fostul colonel al sediului anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne. Agenția Rosbalt a raportat, citând o sursă, că, potrivit lui Ciuvilin, Zaharcenko a participat la scheme de patronaj pentru instituțiile financiare pentru mită. Potrivit sursei, Ciuvilin a spus că el și Gorbunțov i-au plătit lui Zaharcenko 150.000 de dolari pe lună pentru acoperire prin Ministerul Afacerilor Interne.

Mărturia lui Ciuvilin a fost prezentată și în dosarul „regelui ordinelor de stat” Valeri Markelov, fostul coproprietar al grupului de companii 1520, care a primit o sentință pentru mită pentru Zaharcenko în valoare de 500 de milioane de ruble, a scris Kommersant.

Ciuvilin a mărturisit și în dosarul așa-numitei spălătorii moldovenești, o schemă de retragere a fondurilor din Rusia prin băncile moldovenești. În acest caz, în 2021, Tribunalul Tver din Moscova a condamnat-o pe directorul trezoreriei băncii moldovenești BC Moldindconbank S.A. Elena Platon, sora oligarhului Veaceslav Platon, la 10 ani.

„Esența spălătoriei moldovenești a fost transferul în afara Rusiei în conturile BC Moldindconbank S.A. fonduri ale persoanelor care plănuiau să le retragă în străinătate, sub pretextul cumpărării și vânzării de valută străină la cererea unei bănci moldovenești. Aceste operațiuni au fost conduse de Platon Elena, toată schema a fost condusă de Plahotniuc V.G. și Platon V.N.”, declarase bancherul.

În 2018, Ciuvilin fusese eliberat condiționat. Un an mai târziu, dezvăluia prin presă că nu mai este stabilit în Rusia.

„Cei trei crai”-Platon, Plahotniuc și Usatîi, implicați în spălarea a 500 mlrd ruble ar putea fi condamnați în Rusia în absență, cu ispășirea pedepsei în Moldova

#dosarul „Laundromat”#martor #Veaceslav Platon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.