Dacia s-ar putea îndrepta din nou către o producţie anuală de 350.000 de maşini la Mioveni, pe măsură ce criza componentelor este depăşită. Mai mult, odată cu revenirea producţiei, şi cifra de afaceri a Automobile Dacia va reveni la peste 5 miliarde de euro, valoare depăşită atât în 2018 cât şi în 2019, ultimul an când Dacia a avut o cifră de afaceri peste cea a OMV-Petrom.

„Anul acesta producţia se îndreaptă spre volumele din 2019, ne vom apropia. Dar dacă nu apar probleme neprevăzute. Noi căutăm soluţii de optimizare a producţiei. Criza componentelor există, dar am găsit soluţii. Avem management de criză în continuare, ne întâlnim cu furnizorii, dar situaţia arată mai bine astăzi decât ieri. Dar şi în aceste condiţii, România a produs anul trecut peste 500.000 de maşini, o cifră record”, a explicat Mihai Bordeanu, directorul general al Automobile Dacia.

Cifra de afaceri realizată de Automobile Dacia în 2021 a fost de 4,3 mld. euro, în creştere cu 17% faţă de 2020, potrivit unui raport al companiei.

Creşterea vine în contextul în care producţia a rămas la un nivel similar, însă uzina a livrat maşini mai scumpe şi a demarat livrările de Jogger.

Având în vedere producţia cu 22% mai mare în 2022 dar şi creşterea preţurilor, Dacia ar putea anunţa în următoarele luni rezultate de peste 5,5 miliarde de euro pentru anul trecut.

De partea cealaltă, Dacia a produs anul trecut aproape 315.000 de maşini la Mioveni, în creştere de la 257.000 de maşini în 2021, însă volum mai mic decât cele aproape 350.000 asamblate în 2019, an în care se discuta despre creşterea capacităţii de producţie la peste 400.000 de unităţi.

Producţia este susţinută puternic de noile modele intrate în producţie – Duster facelift, Spring sau noul Jogger la Dacia. În 2019 Dacia avea un singur model nou – Duster II.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dacia #masini #productie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.