Ca răspuns la criza de persoane strămutate cauzată de invazia completă a Ucrainei de către Rusia, o coaliție largă de parteneri umanitari a lansat astăzi capitolul național al Planului regional interinstituțional de răspuns pentru refugiați (PRR) pentru 2023. Acest plan, realizat sub auspiciile Forumului de Coordonare pentru Refugiați (RCF), co-prezidat de Guvern și UNHCR împreună cu familia ONU și partenerii umanitari, face apel la continuarea sprijinului financiar pentru a ajuta refugiații și comunitățile gazdă din această țară.

În 2022, 42 de parteneri guvernamentali și umanitari și-au unit eforturile pentru a oferi servicii de protecție și asistență umanitară pe diferite sectoare refugiaților din Ucraina, resortisanților țărilor terțe care caută siguranță și altor persoane aflate în nevoie, ajungând la aproximativ 128.000 de persoane în Republica Moldova. PRR pentru 2022 a completat eforturile conduse de Guvern, pornind de la baza consolidată de eforturile comune ale grupurilor de voluntari locali și ale societății gazdă în întregime. Realizările notabile au inclus sprijinirea cu asistență financiară a 108.000 de persoane, acordarea ajutorului umanitar către 89.000 de persoane, sprijinirea a 128.000 de persoane cu asistență alimentară, acordarea serviciilor de protecție pentru 118.000 de persoane, facilitarea accesului la servicii de sănătate pentru 16.000 de persoane și încadrarea în sistemul național de educație a 1.800 de copii.

„Acest capitol național al Planului Regional de Răspuns pentru Refugiați stă la baza colaborării Guvernului nostru cu partenerii umanitari în sprijinul refugiaților din Ucraina și a comunităților care i-au primit în Republica Moldova”, explică colonelul Adrian Efros, șeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei din cadrul Guvernului. „Suntem încântați să lucrăm cu această coaliție largă de parteneri ce cuprinde Guvernul, autoritățile locale, Națiunile Unite, societatea civilă, refugiații, comunitatea diplomatică și alții pentru a continua să construim pornind de la ceea ce am realizat împreună anul trecut.”

În 2023, 73 de parteneri din Republica Moldova își vor uni eforturile pentru a asigura că protecția, siguranța și asistența continuă să fie oferite refugiaților și societății Republicii Moldova deopotrivă. Un obiectiv-cheie al planului de răspuns este acela de a oferi sprijin coordonat eforturilor conduse de Guvern pentru a salva viețile și a răspunde nevoilor de protecție ale refugiaților și ale celor care au fugit de războiul din Ucraina. Aceasta va include facilitarea soluțiilor adecvate și sprijinul comunităților gazdă din Republica Moldova.

„Lumea a privit cu profund respect cum comunitățile din toată Moldova șiau deschis inimile și casele pentru refugiații care fug din Ucraina. Organizația Națiunilor Unite rămâne angajată să sprijine refugiații și comunitățile din Moldova”, a declarat Simon Springett, Coordonatorul Rezident al ONU în Republica Moldova, „Prin Planul Regional de Răspuns pentru Refugiați, acest sprijin continuă și va continua până când ultimul refugiat se întoarce în siguranță în Ucraina.”

Împreună, partenerii PRR au nevoie de 426,9 milioane USD pentru a sprijini aproximativ 1 milion de refugiați care se estimează că ar putea ajunge în Republica Moldova până la sfârșitul anului. Începând cu 24 februarie 2022, peste 775.000 de refugiați au intrat în Republica Moldova și aproape 110.000, inclusiv cetățeni ai țărilor terțe veniți din Ucraina, se află în prezent în țară, necesitând sprijin și soluții pe termen mediu și lung.

PRR pune accent pe sectoare-cheie, inclusiv protecție, nevoi de bază, sănătate și nutriție, educație, mijloace de trai și incluziune, adăpost, precum și asistență financiară pentru refugiați și familiile care găzduiesc refugiații.

„Nevoile umanitare rămân foarte mari, ceea ce subliniază importanța solidarității internaționale în acest moment”, a declarat Francesca Bonelli, Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova. „Împreună putem susține și continua să consolidăm răspunsul la situația refugiaților din această țară, astfel încât să beneficieze atât refugiații, cât și comunitatea gazdă deopotrivă.”

În contextul aprobării regimului de protecție temporară în Republica Moldova, promovarea rezilienței, a mijloacelor de trai și a incluziunii socioeconomice a refugiaților este un aspect-cheie al planului. Aceasta presupune inclusiv modernizarea serviciilor locale, furnizarea de sprijin pentru integrarea socioeconomică, servicii de sprijinire în găsirea locurilor de muncă, informare, formare profesională, validare și certificare a competențelor, precum și micro granturi sub formă de bunuri acordate pentru sprijinirea activităților independente și întreprinderilor mici.

Sub conducerea Guvernului Republicii Moldova, PRR reunește eforturile a 73 de organizații, inclusiv agenții ONU, ONG-uri naționale și internaționale, instituții bazate pe credință și societatea civilă.

#Moldova #plan #refugiati #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.