Intoleranța la lactoză, numită și deficit de lactază, apare pe fondul incapacității organismului de a absorbi și metaboliza lactoza din alimente. Nu este o boală gravă, ci mai degrabă deranjantă din cauza simptomelor și disconfortului asociate. Afecțiunea nu pune în pericol viața copilului sau a unui matur și nu conduce la complicații pe termen lung, însă impune realizarea unor modificări în stilul de viață și în alimentație.
Estimativ, 70% din populația lumii suferă o scădere a cantității de lactază produsă de organism atunci când ajunge la vârstă adultă, potrivit unui studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition. Nutriționista Lilia Rața afirmă că este suficient să urmărim cantitatea de lactate pe care o consumăm sau să eliminăm total produsele lactate din dietă.
„O persoană poate alege să nu consume lactate, din motiv că nu poate digera lactoza, alergie la lapte, sensibilitate, sau când pur și simplu se simte rău digestiv la consumul produselor din lapte. 75% din populația globului nu pot digera lactoza, iar mulți oameni nici nu cunosc că au o problemă cu laptele. Indiferent de situație, acest produs poate fi înlocuit cu succes cu alte categorii alimentare care acoperă nutrieții prezenți în lapte”, menționează nutriționista.
Persoanele cu intoleranță la lactoză pot avea următoarele simptome atunci când ingerează lapte sau produse derivate: crampe abdominale – mai ale periombilicale (în jurul sau în spatele ombilicului) ori în zona inferioară a abdomenului, balonare, diaree, vărsături (mai ales la adolescenți), transpirație, paloare.
Simptomele apar între 15 minute și două ore de la ingestia alimentelor lactate sau derivate. Intensitatea depinde de mai mulți factori, printre care cantitatea de grăsimi consumată odată cu alimentele ce conțin lactoză, timpul de evacuare a stomacului, sensibilitatea intestinală, precum și adaptarea florei intestinale la cantitatea de lactoză consumată.
„Produsele din lapte conțin în mare parte calciu, proteine, grăsimi, vitamina A, colesterol, Vitamina D, Colină, Sodiu, ceva B12, Seleniu, Zinc. Toate aceste macroelemente, vitamine și minerale le găsim cu succes în alte produse, poate chiar în concentrație mai bună așa ca B12, Seleniu, Zinc, Vitamina A, inclusiv proteine, grăsimi. Lactatele grase sunt produse care nu pot fi consumate în cantități mari, ele fiind mai mult folosite ca condiment pentru mai multă aromă și gust, cum ar fi untul și brânzeturile”, a spus Lilia Rața.
„Copilul meu are intoleranță la lactoză. Ce trebuie să fac?”
Copiii intoleranți la lactoză pot consuma în continuare lactoză, în cantități mici, fără a se confrunta cu simptome neplăcute. Pentru copii mici cu intoleranță la lactoză există formule de lapte praf fără lactoză. Nu uita însă că formula de soia nu este recomandată copiilor sub șase luni, deoarece conține hormoni care pot interfera cu dezvoltarea fizică și sexuală a copilului.
„Ce ține de consumul de calciu, întradevăr în lactate avem o sursă de calciu, însă avem la îndemână multe alte produse care ne oferă o sursă mai sigură de calciu. Pe lângă faptul că consumăm calciu, mai este nevoie să-l putem asimila, să-l fixăm în oase și să-l reținem. Consumul mare deodată de calciu nu înseamnă că îl vom asimila”, adaugă ea.
Iată câteva produse și idei pentru a înlocui lactatele cu succes.
„Laptele vegetal de susan, de migdale este bogat în calciu. La fel ca și semințele de chia, mac și in. Peștele de conservă cu tot cu oase este un adevărat magazin de elemente nutritive, bogat în calciu și fosfor, seleniu, zinc, potasiu, sodiu, fier, B12, Cupru, Omega 3, B-uri, proteine, grăsimi. Iar, peștele se digeră mult mai rapid și mai ușor decât brânza de vacă. Avantajul peștelui este și prezența de Omega 3.
Leguminoasele și cerealele integrale sunt la fel surse de calciu. Soia este leguminoasă din care se prepară brânză (numită tofu), lapte de soia, cu cea mai mare concentrație de calciu din toate leguminoasele. Proteinele complete din soia ne asigură toți aminoacizii esențiali în concentrații bune, la fel ca brânza de vacă, carnea sau peștele. Mazărea uscată și verde merită toată atenția noastră, pentru că pe lângă minerale, leguminoasele mai sunt bogate și în fibre, un mare avantaj în locul lactelelor care nu le conțin deloc. Iar, în pătrunjel, mărar și spanac găsim calciu la cote aproape de 2 ori mai mari decît în lapte și iaurt, raportat la 100 gr.
Lactatele fermentate conțin bacterii bune intestinului, în cazul intoleranței sau alergiilor la produse lactate, aceste bacterii bune pot fi opținute din suplimente alimentare, dar și produse fermentate vegetale”, a mai spus nutriționista.
„Vorbim de varza murată, borșul acru de casă, murături, băuturi fermentate de bază de ciuperci ca kombucha conțin bacteria benefice instestinului, care vor hrăni și va menține sănătatea microbiotei intestinale. Și în toate aceste produse menționate găsim grăsimi sănătoase, proteine, gama mai variată de vitamine și minerale, fibre, antioxidanți. Nu facem nici un deficit de vitamine și minerale dacă nu vom consuma lactate, dar trebuie să diversificăm categoriile de produse animale și vegetale pentru o diversitate de nutrienți”, afirmă nutriționista.
Este important să verifici etichetele tuturor produselor alimentare întrucât laptele sau lactoza sunt adesea ingrediente ascunse. Este posibil ca lactoza să nu fie listată independent, deci caută pe etichetă următoarele ingrediente: lapte, zer, unt și produse lactate, cum ar fi: brânză, unt și smântână. Următoarele ingrediente nu conțin lactoză, deși par că ar conține: acidul lactic, lactat de sodiu și unt de cacao.
„Industria alimentară modernă oferă produse vegetale ca iaurt vegetal, unt de cocos sau de caju, brînză vegetală, lapte vegetal. Dar și pe acest domeniu trebuie să fim atenți la etichetă, s-ar putea să fie adăugate grăsimi hidrogenate, coloranți și conservanți. Alegeți acele produse care sunt produse din surse integrale. Un lapte, unt, iaurtul vegetal poate fi preparat cu succes acasă din produse sigure. Includeți în alimentația zilnică și săptămânală diverse categorii alimentare ca: oleaginoase, leguminoase, cereale integrale, legume, fructe, frunze verzi, ouă, pește. Diversificarea și combinațiile corecte vor aduce micro și macro elementele de care avem nevoie. Și, Da, omul poate duce o viață absolut sănătoasă fără lactate. Iar consumul forțat de lactate, în cazul intoleranței la lapte, duce la îmbolnăvire”, adaugă Lilia Rața.
Este bine de știut că circa 70% dintre persoanele cu intoleranță la lactoză au și intoleranță la fructoză. Printre alimentele care conțin fructoză se află mezelurile, zahărul și îndulcitorii naturali și artificiali, conservele care conțin zahăr, nucile acoperite cu zahăr sau sirop dulce, legumele dulci (morcov, porumb, roșii), produse dulci din comerț.
