Procuratura Generală a Federației Ruse a recunoscut Transparency International drept o organizație nedorită pe teritoriu. Se consideră că organizația internațională se amestecă în treburile Rusiei și „amenință bazele ordinii constituționale și securității” țării. Filiala rusă a Transparency International este recunoscută ca agent străin, de fapt, din 2015.

Procuratura Generală a recunoscut Transparency International, cu sediul la Berlin, drept o organizație nedorită în Rusia, potrivit canalului de Telegram al instituției. În 2015, Ministerul Justiției a înscris filiala rusă a organizației în registrul ONG-urilor agenților străini.

„S-a stabilit că activitățile acestei organizații depășesc în mod clar scopurile și obiectivele declarate”, spune Procuratura rusă.

Potrivit instituției, Transparency International „proclamă oficial” lupta împotriva corupției în întreaga lume, dar „se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa fundamentelor ordinii constituționale și a securității Federației Ruse”.

Procuratura rusă a predat datele Ministerului Justiției, pentru ca acesta să adauge Transparency International pe lista organizațiilor indezirabile. În prezent, există 75 de articole pe această listă.

Serviciul de presă al Transparency International și al Transparency International – Rusia încă nu au comentat.

Transparency International a fost fondată în 1993 de fostul director al Băncii Mondiale Peter Eigen; are acum filiale în peste 100 de țări, inclusiv în Republica Moldova. Cea rusească există din 1999, funcționează ca organizație autonomă non-profit „Centrul pentru Cercetare și Inițiative Anticorupție” Transparency International – R.

Până acum, au făcut sute de studii privind situația corupției în Rusia, unul dintre cele mai recente a fost prezentat la sfârșitul lunii ianuarie.

Concluziile lor au fost criticate în mod repetat de autorități, de exemplu, în 2014, Serghei Ivanov, pe atunci șef al administrației prezidențiale, spunea că Transparency International a apelat la „anumiți experți” la alcătuirea Indicele de percepție a corupției, în timp ce „există surse mai autorizate” pe acest subiect.

S-a propus ca activitatea organizației să fie verificată și de Duma de Stat.

Legea privind organizațiile străine și internaționale nedorite a fost adoptată în Rusia în 2015. Decizia de a le recunoaște ca atare este luată de Procuratura Generală de comun acord cu Ministerul de Externe. Conturile unor astfel de organizații sunt înghețate, iar filialele sunt închise. Încălcarea legii prevede răspunderea administrativă și penală. Pedeapsa conform art. 284.1 din Codul penal (participarea la activitățile unei organizații nedorite) – până la 4 ani închisoare.

#Rusia #Transparency international

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.