Coreea de Nord, ţară care deţine arma nucleară, a testat două rachete strategice de croazieră pe care le-a lansat de pe un submarin în Marea Japoniei, în condiţiile în care urmează să înceapă exerciţii militare comune între SUA şi Coreea de Sud, a anunţat luni agenţia de ştiri de la Phenian, KCNA, relatează CNN şi Reuters.

Şeful Statului Major Întrunit al Coreei de Sud a declarat că armata ţării se află în stare de alertă maximă, iar agenţia de informaţii a ţării colaborează cu instituţiile omoloage americane pentru a analiza caracteristicile testului nord-coreean.

„Strategic” este un termen folosit de obicei pentru a descrie armele care au o capacitate nucleară. KCNA a declarat că lansarea a confirmat fiabilitatea sistemului şi a testat operaţiunile ofensive subacvatice ale unităţilor submarine care fac parte din sistemul de descurajare nucleară al Coreei de Nord.

Luni, trupele sud-coreene şi americane urmează să înceapă 11 zile de exerciţii comune, denumite „Freedom Shield 23″, care se vor desfăşura la o scară nemaiîntâlnită din 2017. Exerciţiile vor consolida poziţia defensivă combinată a aliaţilor, au declarat cele două armate, şi vor cuprinde exerciţii de teren, inclusiv debarcări amfibii.

Coreea de Nord este de mult timp înfuriată din cauza exerciţiilor, pe care le consideră o repetiţie pentru invazie. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu rachete şi exerciţii miliară, în ceea ce afirmă că este un efort de a-şi spori descurajarea nucleară şi de a face mai multe arme pe deplin operaţionale.

Lansările de rachete de pe submarine au avut ca scop să arate determinarea Coreei de Nord de a controla o situaţie în care „imperialiştii americani şi forţele marionetă sud-coreene devin din ce în ce mai clari în manevrele lor militare împotriva Republicii Populare Democrate Coreene”.

Rachetele „strategice”, lansate de pe submarinul „8.24 Yongung”

KCNA a precizat că rachetele strategice de croazieră au fost lansate de pe submarinul „8.24 Yongung”, aflat în largul coastei de est a Coreei, în primele ore ale zilei de duminică. Rachetele au parcurs aproximativ 1.500 de kilometri înainte de a lovi o ţintă în mare, se arată în relatarea KCNA.

Coreea de Nord are o flotă semnificativă de submarine, dar „8.24 Yongung” (care înseamnă „Eroul de la 24 august” – n.r.) este singurul său submarin experimental cunoscut pentru rachete balistice. Analiştii spun că acesta joacă un rol esenţial în dezvoltarea rachetelor, a tehnologiei submarinelor şi a procedurilor operaţionale, precum şi în pregătirea practică a noilor tehnicieni de la bord.

Coreea de Nord a declarat că are în construcţie un submarin operaţional cu rachete balistice. După ce joi a fost la un exerciţiu de lansare a şase rachete balistice cu rază scurtă de acţiune (SRBM) în Marea Galbenă, liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat armatei să-şi intensifice exerciţiile pentru a descuraja şi a răspunde unui „război real” dacă va fi necesar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Duminică, mass-media de stat a relatat că că liderul nord-coreean a condus o reuniune a partidului de guvernământ pentru a discuta şi a decide „măsuri importante şi practice” pentru a spori disuasiunea de război a ţării în contextul intensificării acţiunilor Statelor Unite şi ale Coreei de Sud. Presa nu a oferit detalii cu privire la aceste măsuri.

Analiştii nu văd prea multe motive de a crede că lucrurile se vor linişti.

„Acesta este probabil doar începutul unei serii de teste provocatoare din partea Coreei de Nord. Phenianul este pregătit să răspundă agresiv la exerciţiile militare ample dintre SUA şi Coreea de Sud, precum şi la viitoarele summituri ale preşedintelui Yoon cu premierul (japonez) (Fumio) Kishida şi cu preşedintele (american) (Joe) Biden. Regimul Kim ar putea ordona tiruri de rachete cu rază de acţiune mai mare, ar putea încerca o lansare a unui satelit de spionaj, ar putea face o demonstraţie a unui motor cu combustibil solid şi poate chiar să efectueze un test nuclear”, a declarat Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha Womans din Seul.

#submarin

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.