Membrii-procurori din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), au remis Ministerului Justiției un aviz privind Proiectul de lege care se referă inclusiv la modalitatea de convocare a Adunării Generale a Procurorilor.

Potrivit unui comunicat al CSP, proiectul de lege pus în discuție conține reglementări cu un impact substanțial în ceea ce privește principiul de autoadministrare al procurorilor, motiv din care chiar și conceptual s-a exprimat dezacord cu această intervenție legislativă.

„Soluția propusă de autorul proiectului ca în cazul imposibilității convocării Adunării Generale a Procurorilor/Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Procurorilor/Consiliul Superior al Magistraturii, această prerogativă să fie exercitată de ministrul justiției, este a priori contrară principiului separării puterilor în stat și creează o marjă excesivă pentru imixtiunea reprezentantului puterii executive în activitatea de autoadministrare a procurorilor/judecătorilor. Mai mult, este incompatibilă cu standardele de specialitate intenția autorului proiectului de atribuire ministrului justiției unor împuterniciri improprii atât în raport cu poziția instituțională, cât și reieșind din natura juridică a competențelor. În contextul recomandărilor Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) ce vizează expres necesitatea excluderii exponentului Guvernului din componența Consiliului Superior al Procurorilor, se creează o coliziune între cerințele înaintate față de modul în care urmează să activeze organul de autoadministrare a procurorilor și limitele colaborării loiale între puterile statului”.

În același comunicat de mai menționează că soluția propusă de către autorul proiectului nominalizat pare să fie una de conjunctură, care să rezolve situații ad-hoc, făcându-se abstracție de regula tehnicii legislative, potrivit căreia legea trebuie să fie cu caracter general/abstract și să reglementeze un număr larg de raporturi juridice.

„Privită per ansamblu, soluția normativă propusă condiționează, vădit, o situație disproporționată, circumstanță ce este inadmisibilă în lumina limitelor impuse de ordinea de drept. Astfel, prin asemenea posibilitate, ca ministrul justiției să convoace Adunarea Generală a Procurorilor/Adunarea Generală a Judecătorilor, se creează situația când competența ministrului justiției substituie atribuția unui organ colegial (Consiliul Superior al Procurorilor/Consiliul Superior al Magistraturii), adică acolo unde forul decizional trebuie să fie constituit din mai multe persoane, poate interveni discreția unui singur decident. Concomitent, rezultă că prin această competență ministrul justiției poate înlocui și atribuția corpului profesional, deoarece Adunarea Generală a Procurorilor/Adunarea Generală a Judecătorilor poate fi convocată și de 1/3 din procurori/judecători. Este, așadar, inadmisibil ca prin competența atribuită ministrului justiției să fie posibilă substituirea de către acesta a unei atribuții care, în mod firesc, implică responsabilitatea decizională a mai multor persoane”, mai menționează membrii CSP.

S-a notat că nivelul înalt de responsabilitate la adoptarea deciziilor autorităților publice este un standard înalt, ce nu poate fi diminuat sau diluat prin adoptarea de alternative ce nu au același grad de echivalență sau care admit concentrare de competențe disproporționate în sarcina reprezentanților unei singure puteri de stat.

Adițional, prin proiectul de lege se micșorează pragul numărului de procurori la adunarea generală repetată pentru ca aceasta să fie deliberativă, soluție care nu răspunde spiritului legii și principiului reprezentativității procurorilor, încălcându-se dreptul și capacitatea reală a Procuraturii de a soluționa problemele funcționale în mod autonom și responsabil, motiv din care considerăm că se impune excluderea unei asemenea posibilități.

Viziunile reflectate derivă inclusiv și din opinia formulată de către membrii-procurori ai CSP remisă la 3 martie 2023 în adresa Comisiei de la Veneția (care poate fi consultată pe pagina web a Consiliului), fiind re-confirmat angajamentul de respectare a principiilor statului de drept.

#CSP #MJ #opinie #proiect de lege

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.