Continuă valul plecărilor de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Alți trei magistrați, din cei cinci rămași în funcție, ar fi depus cereri de de demisie. Ar fi vorba despre magistratele Tamara Chișcă-Doneva și Mariana Pitic, dar și despre judecătorul CSJ Ion Guzun, scrie TV8.md.

Cererile celor trei ar urma să fie examinate miercuri, 15 martie curent, în cadrul unei ședințe, deocamdată neanunțată oficial, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Mai mult, potrivit sursei citate, și magistratul CSJ Anatolie Țurcanu și-ar fi exprimat intenția de a demisiona la rândul său din sistem. Contactat telefonic, le-a spus jurnaliștilor că nu a luat deocamdată o decizie finală în legătură cu viitorul său la CSJ.

Aliona Miron, ultima din cei cinci judecători rămași în fotoliile CSJ, după valul de demisii pornit încă în luna februarie, nu ar fi fost găsită la telefon. „Potrivit surselor noastre, magistrata nu a depus până acum o cerere de demisie”, scrie TV8.md.

Judecătorii Anatolie Țurcan și Aliona Miron s-au numărat printre candidații înscriși la concurs pentru un fotoliu în CSM. Ambii au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii Comisiei susțin că au constatat dubii serioase cu privire la respectarea principiilor de integritate etică și financiară. Țurcanu a contestat în instanță decizia Comisiei Pre-Vetting, iar la începutul lunii februarie, CSJ a respins cererea de contestare. Și Aliona Miron a contestat în judecată decizia Comisiei Pre-Vetting în ceea ce o privește.

În 14 februarie, CSM a acceptat demisiile judecătorilor de la CSJ Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM – Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton.

În 23 februarie, a fost înregistrat al doilea val de plecări. Printre cei care au ales să plece se numără și Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ.

#CSJ #pre-vetting

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.