Fostul vicepremier Andrei Spînu controlează 13 deputați ai fracțiunii PAS din Parlament. O spune liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Potrivit politicianului, Andrei Spînu nu se regăsește în Guvernul Recean din cauza unor scheme dubioase de la Termoelectrica, iar pentru a nu diviza fracțiunea PAS din Legislativ, Andrei Spînu s-a ales cu funcția de secretar al instituției prezidențiale.

Renato Usatîi spune că din cei 63 de deputați PAS, 13 sunt controlați de Andrei Spînu, iar disensiunile din interiorul partidului l-ar putea determina pe fostul vicepremier să lase formațiunea fără majoritate în Parlament. Liderul Partidului Nostru spune că guvernarea PAS nu-și va duce mandatul până la capăt, scenariul alegerilor parlamentare anticipate fiind unul foarte realist.

„Andrei Spînu a plecat din minister după declarațiile mele cu privire la Termoelectrica și schemele organizate de el. Pe Spînu l-au pus paznicul clădirii prezidențiale ca să nu plece 13 deputați care sunt controlați de el. El fiind una dintre persoanele cheie, pe listă, după numărul 30, majoritatea candidaților erau puși de el, PAS nu știa că va avea un astfel de rezultat și Spînu a dirijat cu listele. PAS sigur nu-și va duce mandatul 4 ani. Maia Sandu n-are nicio șansă să câștige alegerile prezidențiale, în mare parte, din cauza PAS-ului. Pe ea o îngroapă incompetența mai multor persoane și ambițiile personale. Toate sondajele arată că Maia Sandu trebuia să negocieze prețul la gaz cu rușii. Trebuia să trimită măcar premierul. L-au trimis pe Spînu care a fost mințit, pentru că el nici măcar nu cunoaște bine limba rusă”, a spus Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Renato Usatîi explică absența lui Sergiu Litvinenco din Guvernul Recean prin faptul că guvernarea PAS va suporta o lovitură puternică în curând din partea CEDO, care va da câștig de cauză procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

„În cazul lui Sergiu Litvinenco a fost o mișcare de anticipare a loviturii pentru că CEDO se va expune clar că Alexandr Stoianoglo trebuie să fie procuror general și va fi restabilit în funcție. Asta ar fi fost încă un eșec și o lovitură pentru Litvinenco”, a mai spus liderul Partidului Nostru.

Guvernul condus de Dorin Recean a fost învestit la 16 februarie. În noul Executiv nu se regăsesc doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița. Este vorba de Andrei Spînu, Sergiu Litivnenco și Dumitru Budianschi, cei trei fiind înlocuiți de secretari de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aleksandr Stoianoglo #CEDO #Litvinenco

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.