Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că guvernarea de la Chișinău a contractat o „infecție rusofobă”, în timp ce Moscova tinde să stabilească relații de bună vecinătate cu Republica Moldova. Peskov a declarat acest lucru într-un comentariu pentru presa rusă.

Acum o zi, RISE a publicat investigația „Planul Kremlinovici pentru Moldova”. Materialul elaborat de jurnaliştii din Moldova, în colaborare cu publicații din SUA și alte 10 țări, divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030 – strategie care ar fi fost dezvoltată la Kremlin în urmă cu aproximativ doi ani.

Peskov a declarat că nu cunoaște nimic despre această strategie.

„Nu știu nimic despre existența unui astfel de plan. Nu exclud că este un alt fals, publicat în mass-media occidentală. Rusia a fost, este și rămâne întotdeauna deschisă pentru stabilirea unor relații avantajoase de bună vecinătate, inclusiv cu Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne pare foarte rău că actuala conducere a Moldovei are stereotipuri complet nejustificate și nefondate față de Moscova. Probabil că sunt contaminați de o infecție rusofobă”, a conchis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Guvernul de la Chișinău a promovat tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, șefa statului a setat și un termen pentru acest obiectiv – anul 2030.

Acest 2030 se regăsește și în strategia Rusiei ca termen limită pentru preluarea controlului politic asupra Republicii Moldova și îndepărtarea țării noastre de partenerii occidentali

#documente Kremlin #investigatie Rise #Peskov #relatii #Rusia-Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.