Uniunea Europeană intenționează să creeze un cadru legal mai detaliat pentru presiunile asupra membrilor familiei miliardarilor ruși care au căzut sub sancțiuni, scrie Bloomberg, citând surse.

Potrivit acestora, serviciul european de acțiune externă a informat statele membre UE pe 15 martie că va prezenta în curând legea relevantă.

Estonia și o serie de alte țări au propus criterii extinse ca răspuns la îngrijorările că persoanele sancționate pot transfera bani și active pentru eludarea sancțiunilor.

Propunerea a găsit sprijin, chiar dacă instanța UE din 8 martie a anulat sancțiunile împotriva Violettei Prigojina, mama fondatorului Wagner, omul de afaceri Evgheni Prigojin, notează agenția. Apoi, instanța a constatat că ea nu deținea compania Concord Management and Consulting din 2017, așa cum credea Bruxelles-ul, iar legăturile de familie nu erau motive suficiente pentru includerea în lista de sancțiuni. În ciuda deciziei instanței, ea a fost readusă pe lista sancțiunilor UE pe 13 martie.

Potrivit surselor, UE încearcă să construiască o „bază de dovezi foarte puternică” care să indice că unii membri ai familiei primesc „beneficii necuvenite de la oligarhii sancționați” și îi poate ajuta să eludeze sancțiunile. Criteriile și cadrul legal care vor permite aplicarea sancțiunilor membrilor de familie ai unei anumite persoane vor fi stabilite ulterior.

Justiția UE anulează sancțiunile împotriva mamei lui Prigojin din fruntea mercenarilor „Wagner”

Lupta împotriva eludării sancțiunilor a devenit o prioritate pentru UE după impunerea a 10 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și înghețarea activelor a peste 1,5 mii de persoane și organizații. De asemenea, Comisia Europeană intenționează să propună noi legi pentru a înlătura lacune suplimentare.

Anterior, Bloomberg a scris că oficialii UE cred că există mult mai multe active ale miliardarilor ruși sub sancțiuni decât au fost descoperite în acest moment, dar autoritățile asociației nu le pot găsi și le îngheață.

În acest moment, blocul a înghețat active rusești în valoare de 20,9 miliarde EUR. În același timp, în 2019, volumul investițiilor străine directe ruse în UE a fost estimat la 136 miliarde EUR. Agenția a menționat că activele sunt adesea ascunse în spatele complexului structuri ale companiilor sau intermediarilor.

Oficialii UE iau în considerare principalele probleme care împiedică înființarea unui aparat de aplicare a regimului de sancțiuni: lipsa actualizărilor în timp util a informațiilor din partea guvernelor țărilor participante; refuzul de a extinde restricțiile la membrii familiei și asociații persoanelor sancționate care ar putea contribui la protejarea sau redistribuirea activelor.

#Bloomberg #oligarhi ruși #UE

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.