Ţările occidentale se confruntă cu o penurie de alimente şi sunt forţate să renunţe la unele produse, pe fondul sancţiunilor împotriva Moscovei, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin la congresul Uniunii Industriaşilor şi Întreprinzătorilor din Rusia (RSPP).

Aceasta cea mai mare societate de afaceri din ţară, în al cărei consiliu de administraţie intră faimoşi miliardari ruşi din clasamentul Forbes, potrivit The Moscow Times şi Vedomosti.

„S-a ajuns până acolo încât lideri din ţările occidentale le recomandă cetăţenilor lor să consume napi în loc de salată şi roşii. Napul este un produs bun, dar până şi pentru napi vor trebui să vină tot la noi. Nivelul recoltei noastre este mult mai mare decât cel al vecinilor noştri din Europa”, a spus Putin, invocând o presupusă criză alimentară în Occident.

„Viața a decis altfel”

Putin a amintit că, în martie 2022, după începerea ‘operaţiunii speciale militare’ în Ucraina (aşa cum numeşte Moscova invazia în ţara vecină), multe companii occidentale au fost nevoite să părăsească piaţa rusă la presiunea autorităţilor.

„La acea vreme, analiştii străini au prezis o depresie şi un declin al sectorului de consum, au promis rafturi goale, o penurie masivă de bunuri, un eşec al sectorului serviciilor, dar viaţa a decis altfel‘, a spus el.

În acest context, Vladimir Putin a afirmat că ţărilor occidentale le va fi greu să se lipsească de îngrăşămintele ruseşti pentru a-şi creşte producţia, declarând că în privinţa sancţiunilor occidentale situaţia seamănă, în general, cu proverbul „cine sapă groapa altuia cade chiar el în ea”. Preşedintele rus i-a asigurat pe cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii locale de afaceri că investiţiile lor actuale în economie ‘se vor compensa triplu’ în viitor, în pofida sancţiunilor occidentale.

Mai mulți miliardari au demisionat

Potrivit lui Putin, în ciuda sancţiunilor occidentale introduse din cauza campaniei militare ruse în Ucraina, în ţară există „oportunităţi mari” practic în „orice domeniu de activitate” şi pentru toate afacerile, cerându-le miliardarilor ruşi „să nu se axeze doar pe obţinerea de profit, ci şi pe binele public’ – să construiască drumuri, spitale şi facilităţi sociale.

În ajunul vizitei lui Putin la RSPP, 15 persoane au demisionat din consiliul de administraţie al Uniunii, printre care miliardarii Araz Agalarov (proprietarul grupului Crocus), Leonid Fedun (coproprietar al Lukoil) şi Alişer Usmanov (coproprietar al MegaFon şi Metalloinvest), conform The Moscow Times.

Kremlinul ceruse anterior o contribuţie „voluntară” de 300 de miliarde de ruble la buget din partea marilor oameni de afaceri care fac parte din RSPP. Aceasta ar consta într-o taxă de 5% pe profiturile excedentare, a declarat joi ministrul de finanţe Anton Siluanov.

Sancțiunile reduc potențialul de creștere al Rusiei

Chiar dacă autorităţile ruse au evitat o prăbuşire a economiei în general pe fondul sancţiunilor, situaţia nu este nici pe departe atât de optimistă precum doreşte să o prezinte Kremlinul. Economia Rusiei se va contracta cu 3% în 2023, anunţase la sfârşitul lunii februarie agenţia internaţională de rating Moody’s în prognoza sa pe termen mediu. Sancţiunile în vigoare vor reduce în continuare potenţialul de creştere al Rusiei, aflat deja la un nivel scăzut, de 1,6%, potrivit publicaţie Forbes.

Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Occidentul, inclusiv SUA au impus o serie de sancţiuni împotriva Rusiei pentru a-i limita mijloacele cu care să-şi finanţeze maşina de război.

#Putin #razboi

Zeci de persoane protestează vineri, 4 septembrie, în fața Ministerului Afacerilor Interne, după ce o femeie de 42 de ani din Măgdăcești, raionul Criuleni, a fost ucisă de soțul său, deși ceruse de două ori protecția statului. Manifestația este organizată de Mișcarea Feministă din Moldova, iar participanții solicită autorităților măsuri urgente pentru protejarea femeilor victime ale violenței.

„Sunt femeie, sunt importantă”, „Pentru una, pentru toate, vrem justiție și dreptate” și „Statul tace, femeile mor” au scandat participanții la protest, care au venit cu pancarte și mesaje împotriva violenței asupra femeilor.

Protestatarii au cerut explicații din partea instituțiilor responsabile de protecția victimelor și monitorizarea agresorilor.

„Să iasă șeful de la Probațiune și să spună de ce. Să iasă oamenii din Probațiune și să ne spună ce se întâmplă cu adevărat. Să ne apucăm cu seriozitate să ne ocupăm de acest domeniu”, a spus unul dintre protestatari.

O altă participantă a criticat modul în care autoritățile gestionează cazurile de violență împotriva femeilor.

„E foarte grav. În ce țară trăim, în ce stat? Așa nu se mai poate! (…) Nu stați în cabinete, ieșiți, vedeți ce se face în acest domeniu. Umblați prin satele Moldovei să vedeți câtă sărăcie, ignoranță și jale este acolo unde femeile sunt maltratate”, a declarat femeia.

Participanții cer declararea unei stări de urgență privind violența bazată pe gen, monitorizarea mai eficientă a agresorilor și înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea ordinelor de protecție. Printre revendicări se numără și crearea unui registru al agresorilor, înființarea unui Minister pentru Egalitate de Gen și reformarea mecanismelor existente de protecție a victimelor.

Organizatorii spun că manifestația este dedicată femeilor ucise în urma violenței bazate pe gen, dar și celor care trăiesc în prezent în frică.

Până la această oră, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne nu au comentat revendicările protestatarilor.

Tragedia de la Măgdăcești a avut loc la 31 august. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, după care s-a sinucis. Cei doi au fost găsiți în locuință de fiica lor de 15 ani.

Pe numele bărbatului era emisă o ordonanță de protecție, iar acesta purta și o brățară electronică de monitorizare, care însă, nu ar fi funcționat.

Urmăriți protestul în direct pe RLIVE.