Preşedintele rus Vladimir Putin poate fi arestat „imediat” în peste 130 de ţări, în urma mandatului de arestare pe numele său emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) la 17 martie, considerându-l responsabil de crime de război în Ucraina, a declarat luni, 20 martie curent, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.

Acesta a subliniat că decizia CPI în ceea ce îl privește pe Vladimir Putin „este foarte importantă și schimbă regulile jocului”. Șeful diplomației UE a îndemnat „să ne uităm la consecințele practice ale acestei decizii”, pe care autoritățile ruse o resping pe motivul că Rusia nu este semnatara Statutul de la Roma, care a pus bazele instanței internaționale.

„Dacă președintele Putin călătorește într-una dintre cele peste 130 de țări care au semnat acest tratat internațional, el ar trebui să fie arestat imediat. Acesta este un lucru care ar trebui să fie luat foarte mult în considerare, pentru că, ei bine, putem negocia orice dorim, dar această decizie a Curții rămâne valabilă. Este acolo”, a subliniat Josep Borrell.

Duminică, Înaltul Reprezentant a transmis într-o declarație că UE consideră decizia CPI „un început al procesului de responsabilizare și de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crimele și atrocitățile pe care le ordonă, le permit sau le comit în Ucraina”. De asemenea, a exprimat sprijinul UE pentru investigațiile efectuate de procurorul CPI în Ucraina și solicitat „cooperarea deplină a tuturor statelor părți”.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri, 17 martie, un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin și a comisarului pentru drepturile copilului în Rusia, Maria Lvova-Belova , pentru responsabilitatea lor în ceea ce priveşte presupusele crime de război privind deportarea ilegală şi transferul ilegal al copiilor din zonele ocupate de forțele ruse de la declanşarea invaziei în Ucraina.

Între timp, miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc luni la Londra pentru a discuta despre creșterea sprijinului internațional pentru CPI, în timp ce aceasta investighează posibile crime de război în conflictul din Ucraina.

În decembrie, procurorul CPI, Karim Khan, care va fi prezent la conferința de la Londra, a făcut apel la comunitatea internațională să își sporească sprijinul pentru instanță, care are nevoie de resurse financiare și tehnice pentru a-și desfășura investigațiile.

#Josep Borell #Vladimir Putin

În seara zilei în care Republica Moldova marchează 35 de ani de independență, clădirea Parlamentului este iluminată în culorile tricolorului.

Prin această acțiune, instituția legislativă transmite un mesaj de unitate, demnitate și respect față de valorile care au stat la baza proclamării independenței Republicii Moldova, reafirmând importanța suveranității, libertății și democrației.

Programul dedicat Zilei Independenței a debutat cu depuneri de flori, urmate de o paradă militară la care au participat peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță. Seara s-a încheiat cu un concert în cadrul căruia evoluează numeroși artiști autohtoni.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, fiind precedată de mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, care a revendicat democratizarea societății, revenirea la alfabetul latin, afirmarea limbii române și a identității naționale. Documentul proclamă Republica Moldova drept stat suveran, independent și democratic, care își stabilește în mod liber politica internă și externă.