Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Nota de plată pe care Elveția e dispusă să o plătească pentru a salva Credit Suisse

20 Mart. 2023, 20:05
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
20 Mart. 2023, 20:05 // Economie //  Elena Putregai

Credit Suisse și UBS ar putea beneficia de un ajutor de peste 260 miliarde de franci elvețieni (circa 280 de miliarde de dolare) din partea statului și băncii centrale a Elveției. Valoarea ajutorului reprezintă o treime din produsul intern brut (PIB) al Elveției, informează Reuters.

Banca Națională Elvețiană a anunțat duminică preluarea Credit Suisse de către UBS.

„Această preluare a fost posibilă cu sprijinul guvernului federal elvețian, al Autorității de Supraveghere a Piețelor Financiare Elvețiane și al Băncii Naționale Elvețiene”, a precizat banca centrală, într-un comunicat de presă.

UBS a decis astfel să plătească 3 miliarde de franci elvețieni (3,25 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, cu aproximativ 60% mai puțin decât valoarea băncii la închiderea burselor, vineri, Acţionarii Credit Suisse vor primi doar 1 acțiune UBS pentru 22,5 de acțiuni Credit Suisse.

Totodată, USB va prelua și pierderile de 5,4 miliarde de dolari ale băncii rezultate în urma investițiilor în instrumente financiare derivate care s-au dovedit a fi păbugoase.

În mod extraordinar, afacerea nu a necesitat aprobarea acționarilor, după ce guvernul elvețian a fost de acord să schimbe legea, astfel încât tranzacția să poată fi finalizată rapid, în încercarea de a evita o criză majoră pe piețele internaționale.

Decizia de a ajuta Credit Suisse/UBS cu 260 de milarde de franci elvețieni, care ar presupune trei tranșe de lichidități și împrumuturi, necesită însă și un sprijin total din partea populației, în condițiile în care guvernul elvețian va trebui în primul rând să absoarbă 9 miliarde de franci reprezentând „pierderi potențiale”.

„Guvernul trebuie să explice votanților de ce riscă banii plătitorilor de impozite pentru a salva o bancă care, în esență, a servit clienți ultrabogați”, a declarat pentru Reuters un fost director de bancă internațională, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Falimentul Credit Suisse va produce o „ruptură” a sistemului financiar elvețian și internațional

Credit Suisse a anunțat că va utiliza 50 de miliarde de franci din fondul de urgență al Băncii Naționale.

Luni, conform datelor băncii centrale analizate de Reuters, Credit Suisse accesase deja acest fond.

În plus, banca centrală elvețiană a oferit Credit Suisse/UBS un împrumut în valoare de 100 miliarde de franci. Banii sunt garantați de statul elvețian în caz de faliment al băncii.

Alți 100 de miliarde de franci urmează a fi atrași printr-un mecanism de sprijin (backstop) din partea sectorului public, garantat de guvernul elvețian.

UBS și Credit Suisse fac parte dintr-un grup de 30 de „bănci sistemice”. Falimentul Credit Suisse ar provoca o „ruptură” în cadrul acestui întreg sistem financiar și va produce „pagube colaterale uriașe pe piața financiară elvețiană și internațională, prin contagiunea UBS și a altor bănci”, conform ministrului elvețian de Finanțe.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!