Credit Suisse și UBS ar putea beneficia de un ajutor de peste 260 miliarde de franci elvețieni (circa 280 de miliarde de dolare) din partea statului și băncii centrale a Elveției. Valoarea ajutorului reprezintă o treime din produsul intern brut (PIB) al Elveției, informează Reuters.

Banca Națională Elvețiană a anunțat duminică preluarea Credit Suisse de către UBS.

„Această preluare a fost posibilă cu sprijinul guvernului federal elvețian, al Autorității de Supraveghere a Piețelor Financiare Elvețiane și al Băncii Naționale Elvețiene”, a precizat banca centrală, într-un comunicat de presă.

UBS a decis astfel să plătească 3 miliarde de franci elvețieni (3,25 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, cu aproximativ 60% mai puțin decât valoarea băncii la închiderea burselor, vineri, Acţionarii Credit Suisse vor primi doar 1 acțiune UBS pentru 22,5 de acțiuni Credit Suisse.

Totodată, USB va prelua și pierderile de 5,4 miliarde de dolari ale băncii rezultate în urma investițiilor în instrumente financiare derivate care s-au dovedit a fi păbugoase.

În mod extraordinar, afacerea nu a necesitat aprobarea acționarilor, după ce guvernul elvețian a fost de acord să schimbe legea, astfel încât tranzacția să poată fi finalizată rapid, în încercarea de a evita o criză majoră pe piețele internaționale.

Decizia de a ajuta Credit Suisse/UBS cu 260 de milarde de franci elvețieni, care ar presupune trei tranșe de lichidități și împrumuturi, necesită însă și un sprijin total din partea populației, în condițiile în care guvernul elvețian va trebui în primul rând să absoarbă 9 miliarde de franci reprezentând „pierderi potențiale”.

„Guvernul trebuie să explice votanților de ce riscă banii plătitorilor de impozite pentru a salva o bancă care, în esență, a servit clienți ultrabogați”, a declarat pentru Reuters un fost director de bancă internațională, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Falimentul Credit Suisse va produce o „ruptură” a sistemului financiar elvețian și internațional

Credit Suisse a anunțat că va utiliza 50 de miliarde de franci din fondul de urgență al Băncii Naționale.

Luni, conform datelor băncii centrale analizate de Reuters, Credit Suisse accesase deja acest fond.

În plus, banca centrală elvețiană a oferit Credit Suisse/UBS un împrumut în valoare de 100 miliarde de franci. Banii sunt garantați de statul elvețian în caz de faliment al băncii.

Alți 100 de miliarde de franci urmează a fi atrași printr-un mecanism de sprijin (backstop) din partea sectorului public, garantat de guvernul elvețian.

UBS și Credit Suisse fac parte dintr-un grup de 30 de „bănci sistemice”. Falimentul Credit Suisse ar provoca o „ruptură” în cadrul acestui întreg sistem financiar și va produce „pagube colaterale uriașe pe piața financiară elvețiană și internațională, prin contagiunea UBS și a altor bănci”, conform ministrului elvețian de Finanțe.

#Credit Suisse #Elvetia #USB

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.