Un ucrainean de 52 de ani, căutat de Interpol la solicitarea autorităților franceze, fiind suspectat de complicitate în cadrul unei grupări criminale specializate în organizația migrației ilegale, a fost reținut de polițiștii de frontieră de la punctul Giurgiulești-Reni după ce a încercat să ajungă în Varna, în calitate de pasager al unei rute de autobuz din Odesa. Acesta a fost plasat în izolatorul provizoriu din cadrul Inspectoratului de Poliție Cahul, până la elucidarea circumstanțelor.

La audierile primare, bărbatul a declarat că intenționa să ajungă în Bulgaria, unde activa în calitate de marinar. Totodată, acesta a spus că nu știa despre consemnul Interpol ce figura pe numele lui, dar a recunoscut că în anul 2006 a fost în Franța.

Tot în punctul de frontieră Giurgiulești-Reni un moldovean de 35 de ani, locuitor al raionului Ceadâr-Lunga, a prezentat polițiștilor de frontieră pentru autorizarea trecerii hotarului un permis de conducere falsificat. Bărbatul era șofer de camion și folosea „permisul” care ar fi fost emis de către autoritățile ruse în deplasările sale din Federația Rusă spre Bulgaria.

Ca urmare, polițiștii de frontieră au recurs la verificări suplimentare, stabilind că actul nu corespunde unuia autentic. Întrebat pe caz, șoferul s-a încurcat în declarații. Deși a susținut inițial că și-a perfectat actul conform procedurilor legale, în cele din urmă nu a putut preciza informația despre autoritatea emitentă și modul de obținere al permisului.

Documentul falsificat a fost ridicat și transmis spre expertiză, iar posesorul acestuia și-a întrerupt călătoria. Pe caz a fost întocmit un proces-verbal de audiere și constatare a infracțiunii privind deținerea și utilizarea actelor oficiale false.

Foto: border.gov.md

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.