Republica Moldova a solicitat prin vicepreședintele Parlamentului de la noi și deputatul PAS, Mihai Popșoi, regim internațional de sancțiuni pentru oligarhi moldoveni, fiind spus public cel puțin numele lui Ilan Șor al cărui dosar se tergiversează deja câțiva ani la rând. „Moldovenii își pun întrebarea cum de un oligarh care a fost condamnat nu ajunge să i se emită decizia definitivă la Apel, în timp ce pentru alți cetățeni condamnați pentru crime mai puțin grave se emite în timp util”, a declarat politicianul la conferința de presă susținută miercuri, 22 martie curent, în comun cu europarlamentarul Siegfried Mureșan din partea Partidului Național Liberal.

„Ne dorim acest regim care pe de o parte să facă mult mai dificilă cheltuirea banilor de către oligarhi și pe de alta va fi un imbold, un mesaj clar către justiția din Republica Moldova că trebuie să-și facă treaba. Să nu fie emisă o decizie în Curtea de Apel, după ce instanța primară l-a condamnat… iată cu sunt 7 ani. Este o rușine pentru justiția din Republica Moldova, de aceea există necesitatea iminentă de a induce reforme radicale, pentru că altfel moldovenii își pun întrebarea cum de un oligarh care a fost condamnat nu ajunge să i se emită decizia definitivă la Apel, în timp ce pentru alți cetățeni condamnați pentru crime mai puțin grave se emite în timp util”, a declarat Mihai Popșoi.

În această ordine de idei, a reiterat că „prioritatea noastră este reforma justiției, ca să nu mai avem situații rușinoase, când un oligarg ajunge să tergiverseze procesul aparent la infinit”.

Conferința de presă a avut loc la Bruxelles, înainte de cea de-a 13-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (CPA RM-UE) care se va desfășura joi, 23 martie, la Parlamentul European. Din delegația legislativului de la Chișinău fac parte, pe lângă copreședintele CPA RM-UE, Mihail Popșoi, și deputatele Olesea Stamate și Ina Coșeru, membre CPA RM-UE.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat la 7,6 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani de Judecătoria Chișinău. Dosarul a fost contestat și nici până azi nu există o decizie definitivă, fiind strămutat de la Curtea de Apel Chișinău la Cahul, apoi Chișinău. Procuratura Anticorupție a anunțat pe data de 10 martie curent că a avut loc o nouă ședință de judecată la care avocații lui Ilan Șor au finalizat etapa de prezentare a probelor întru susținerea apelurilor clientului lor. Următoarea ședință de judecată la Curtea de Apel Chişinău a fost fixată pentru 12 aprilie 2023, la ora 10.00.

Ultima dată când Ilan Șor a fost văzut în carne și oase a fost pe 12 iunie 2019, când a susținut o conferință de presă, la două zile înainte ca PDM să cedeze puterea. Pe 30 iulie același an, s-a aflat oficial că a părăsit ilegal teritoriul Republicii Moldova. Acum se află în căutare națională și internațională, fiind învinuit pe nouă capete de acuzare în „frauda bancară” sau „furtul miliardului”.

#Ilan Șor #justitia in Moldova #Mihai Popșoi #oligarhi

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.