Fondul Monetar Internaţional (FMI) a declarat că a ajuns la un acord cu Ucraina privind o finanţare în valoare de 15,6 miliarde de dolari (12,8 miliarde de lire sterline).

Primul împrumut acordat de organizaţie unei ţări aflate în război ar urma să fie aprobat în următoarele săptămâni. De asemenea, ar fi unul dintre cele mai mari pachete de finanţare pe care Ucraina le va primi de la invazia Rusiei.

„Invazia Rusiei în Ucraina continuă să aibă un impact devastator asupra economiei: activitatea economică a ţării s-a contractat cu 30% în 2022, o mare parte a stocului de capital a fost distrus, iar nivelul sărăciei a crescut la cote violente”, a declarat Gavin Gray, oficial al FMI, într-un comunicat. „Programul a fost conceput în conformitate cu noua politică a fondului privind acordarea de împrumuturi în condiţii de incertitudine excepţională. În prezent se aşteaptă asigurări puternice de finanţare din partea donatorilor, inclusiv a G7 şi a UE.”

De asemenea, Gray a declarat că acordul va „mobiliza o finanţare concesională pe scară largă” pentru Ucraina din partea donatorilor şi partenerilor internaţionali, fără a oferi mai multe detalii. Finanţarea mai trebuie să fie aprobată de consiliul de administraţie al FMI.

Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal a declarat că finanţarea va ajuta ţara „să acopere toate cheltuielile critice, să asigure stabilitatea macroeconomică şi să consolideze interacţiunea statului cu alţi parteneri internaţionali”.

SUA reprezintă cel mai mare acţionar al FMI şi cel mai mare contribuabil al Ucrainei în ceea ce priveşte sumele cheltuite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FMI #împrumut #razboi #Ucraina

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.