România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.

”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.

“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anu

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.

În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.a

El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.

“Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.

România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

#aparare #Jens Stoltenberg #NATO #Romania

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.