Africa de Sud a declarat că este conștientă de obligațiile sale legale de mandatul internațional de arestare a lui Vladimir Putin, înainte de vizita planificată a acestuia în țară în luna august, relatează agenția Reuters.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Cyril Ramaphosa, Vincent Magwenya, a declarat duminică: „Suntem, ca guvern, conștienți de obligația noastră legală. Cu toate acestea, până la summit, vom rămâne angajați cu diverse părți interesate relevante”.

Putin este așteptat să viziteze Africa de Sud în august pentru un summit BRICS, când Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud poartă discuții.

Africa de Sud nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar decizia instanței internaționale o pune într-o situație delicată după mandatul de arestare emis vineri de Curtea Penală Internațională (CPI).

„Luăm act de raportul privind mandatul de arestare emis de CPI”, a declarat Magwenya. „Rămâne angajamentul și dorința foarte puternică a Africii de Sud ca conflictul din Ucraina să fie rezolvat în mod pașnic prin negocieri”, a mai spus acesta.

Pe 17 martie, CPI a emis mandate de arestare pentru Putin şi Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru Drepturile copilului în Rusia, care supraveghea deportările forţate ale copiilor ucraineni.

Putin a devenit astfel cel de-al treilea lider de stat în exerciţiu căruia i s-a emis un mandat de arestare de la CPI, după Omar al-Bashir din Sudan şi Muammar Gaddafi din Libia.

Decizia CPI obligă 123 de ţări care sunt membre ale CPI să îl aresteze pe Putin şi să îl trimită la Haga dacă acesta intră pe teritoriul lor.

O declaraţie publicată de CPI arată că există „motive rezonabile de a crede” că Putin este direct responsabil pentru supravegherea răpirii şi relocării forţate a peste 16.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei la scară largă.

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare.

Soldaţii ruşi au transferat sau deportat în mod ilegal mii de civili ucraineni în Rusia, încălcând Convenţiile de la Geneva. Pe 6 martie, Biroul Naţional de Informaţii al Ucrainei a raportat că Rusia a răpit peste 16.000 de copii ucraineni. Doar 125 dintre aceştia au fost aduşi înapoi în Ucraina.

#Africa de Sud #Cyril Ramaphosa #Vladimir Putin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.